Inițiativa urmărește reducerea dependenței industriei europene de furnizorii externi și asigurarea aprovizionării cu materiale esențiale pentru baterii, cipuri, energie regenerabilă și industria de apărare.
Poziția Parlamentului a fost aprobată cu 470 de voturi pentru, 83 împotrivă și 108 abțineri. Măsurile propuse trebuie negociate cu Consiliul UE, iar înființarea agenției și constituirea fondului depind de acordul legislativ și de viitoarele decizii bugetare. Prin urmare, votul nu deschide în acest moment o nouă linie de finanțare pentru companii.
O agenție europeană pentru achiziții comune și stocuri strategice
Centrul european pentru materii prime critice, propus de eurodeputați, ar urma să funcționeze ca o agenție autonomă, cu atribuții operaționale. Instituția ar centraliza informațiile privind piețele, riscurile de aprovizionare și vulnerabilitățile lanțurilor industriale, coordonând totodată achizițiile comune, stocurile strategice și sprijinul pentru proiecte.
Obiectivul este ca Uniunea Europeană să poată reacționa coordonat atunci când apar riscuri de întrerupere a livrărilor. În loc ca fiecare stat să acționeze separat, agenția ar putea contribui la identificarea unor surse alternative, la organizarea achizițiilor și la constituirea unor rezerve pentru materialele considerate esențiale.
Miza economică este importantă pentru sectoarele care folosesc litiu, cobalt, grafit și pământuri rare. Producția de baterii, semiconductori, turbine eoliene și echipamente militare depinde de materii prime a căror extracție sau prelucrare este concentrată în relativ puține țări.
Întreruperea livrărilor poate afecta fabricarea unor produse complexe chiar dacă materia primă respectivă reprezintă doar o parte redusă din costul final.
Contribuție inițială de 2 miliarde de euro din bugetul UE
Raportul susținut de Comisia pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European prevede o contribuție inițială a Uniunii de 2 miliarde de euro pentru Fondul european pentru materii prime critice. Banii ar urma să provină din viitorul Fond european pentru competitivitate, în cadrul bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034.
Fondul ar putea atrage ulterior capital suplimentar de la statele membre, investitori privați și Grupul Băncii Europene de Investiții. În acest scenariu, contribuția inițială a Uniunii ar funcționa ca punct de plecare pentru mobilizarea unor investiții mai ample.
Există însă o distincție importantă între această propunere și planurile de finanțare deja anunțate. În decembrie 2025, Comisia Europeană a prezentat planul RESourceEU, care urmărea mobilizarea a aproximativ 2 miliarde de euro în investiții suplimentare prin programul InvestEU, în perioada 2026–2027.
Cele două sume au baze și mecanisme diferite. Contribuția bugetară solicitată acum de Parlament nu trebuie confundată cu valoarea investițiilor pe care Comisia urmărea să le mobilizeze prin RESourceEU. De asemenea, niciuna dintre aceste cifre nu înseamnă automat că firmele pot solicita imediat finanțare în cadrul noului fond.
Companiile strategice ar putea avea obligații suplimentare
Propunerea Parlamentului urmărește și consolidarea monitorizării lanțurilor de aprovizionare ale companiilor care activează în sectoare strategice. La nivel european ar urma să fie identificate întreprinderile relevante, iar acestea ar putea avea obligații privind evaluarea riscurilor și reducerea dependențelor critice.
Printre domeniile vizate se numără producția de baterii, echipamente pentru hidrogen, aeronave, drone, sateliți și cipuri avansate.
Eurodeputații solicită, de asemenea, organizarea a cel puțin două sesiuni anuale pentru depunerea candidaturilor la statutul de proiect strategic. O asemenea măsură ar putea oferi companiilor mai multe oportunități de a propune investiții în extracția, procesarea sau reciclarea materiilor prime esențiale.
Recuperarea metalelor din deșeuri este una dintre activitățile pe care Parlamentul dorește să le sprijine prin fondul propus. Reciclarea poate reduce necesarul de materii prime extrase din mine și poate crea surse suplimentare de aprovizionare în interiorul Uniunii.
România are proiecte strategice în reciclarea bateriilor și procesarea magneziului
România este deja implicată în dezvoltarea unor proiecte din domeniul materiilor prime critice. În selecția de 46 de proiecte strategice din 16 state membre, aprobată de Comisia Europeană la 9 octombrie, sunt menționate două inițiative din România.
Primul este proiectul ECO LIFE STYLE, destinat reciclării bateriilor la Răcari, în județul Dâmbovița. Al doilea este proiectul Verde Magnesium Industries, care vizează procesarea magneziului.
Statutul de proiect strategic al acestor investiții provine din mecanismul prevăzut de regulamentul european privind materiile prime critice, deja aplicabil. El este distinct de noul fond de 2 miliarde de euro solicitat de Parlament.
Pentru România, dezvoltarea unor asemenea capacități poate contribui la consolidarea industriei de reciclare și procesare, la reducerea dependenței de importuri și la integrarea companiilor locale în lanțurile europene de aprovizionare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
