Unul dintre marile simboluri culturale și arhitecturale ale Parisului se pregătește pentru o transformare de amploare. Lucrările la Palais Garnier, programate să înceapă în 2027, se vor prelungi până în 2032, după ce contaminarea cu plumb a complicat proiectul inițial de renovare.
De Irina Gologan
Transformarea Operei din Paris începe deja să capete contur: pe 26 septembrie, instituția a desemnat studioul spaniol Nieto Sobejano Arquitectos câștigător al concursului internațional pentru transformarea spațiilor publice ale Opéra Bastille.
Proiectul va regândi aproape 5.000 de metri pătrați ai clădirii inaugurate în 1989 și face parte din amplul program de modernizare a infrastructurii Operei. Alegerea arhitecților spanioli nu este întâmplătoare. Nieto Sobejano are experiență în intervenții asupra patrimoniului european. Printre proiectele studioului se numără transformarea castelului gotic Moritzburg din Halle, Germania, într-un muzeu de artă, precum și reabilitarea și extinderea Museo San Telmo din San Sebastián, amenajat într-o fostă mănăstire din secolul al XVI-lea.
La Palais Garnier, lucrările fuseseră programate inițial pentru intervalul 2027–2029. Extinderea șantierului nu este însă consecința unei contaminări cu plumb descoperite recent. Potrivit directorului general al Operei din Paris, Alexander Neef, prezența acestuia într-o clădire istorică de asemenea dimensiuni era cunoscută și monitorizată. Ceea ce s-a schimbat sunt cerințele de decontaminare.
Reglementările mai stricte impun acum eliminarea plumbului din zona scenei, iar Opera a decis să includă intervenția în actualul proiect, pentru a evita un nou șantier major peste doar câțiva ani. Inaugurat la 5 ianuarie 1875 și proiectat de Charles Garnier, palatul rămâne una dintre marile expresii ale opulenței celui de-al Doilea Imperiu francez. Scara monumentală din marmură, foaierele aurite și sala de spectacole au făcut din clădire un reper al Parisului, dincolo de rolul său în istoria operei și baletului.
Unul dintre elementele emblematice ale Palais Garnier este plafonul realizat de Marc Chagall, inaugurat în 1964 la inițiativa ministrului francez al Culturii André Malraux. Lucrarea, cu o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați, a fost montată peste plafonul original din secolul al XIX-lea, pictat de Jules-Eugène Lenepveu, fără ca acesta să fie distrus. Șantierul care începe în 2027 va viza în special casa scenei și instalațiile tehnice.
Activitatea artistică de la Garnier va fi suspendată, însă planurile anunțate de instituție prevăd menținerea accesului publicului în spațiile destinate vizitării monumentului. Renovarea face parte dintr-un program care cuprinde și Opéra Bastille, Ateliers Berthier și École de Danse din Nanterre. Costurile au fost estimate la aproximativ 450 de milioane de euro, un sfert din sumă urmând să fie asigurat de statul francez.
Prelungirea lucrărilor la Garnier împinge intervențiile majore de la Opéra Bastille până după redeschiderea palatului, astfel încât Parisul să nu rămână fără ambele sale mari scene de operă în același timp. Palais Garnier nu este singurul reper cultural parizian aflat în fața unui șantier de proporții. Centrul Pompidou traversează propria renovare majoră, iar Luvrul se confruntă, la rândul său, cu importante nevoi de modernizare. Pentru palatul Garnier, provocarea este una aparte: adaptarea unei capodopere a secolului al XIX-lea la standardele tehnice și de siguranță ale secolului XXI, fără a altera identitatea care a făcut-o celebră timp de mai bine de 150 de ani.
