Aproximativ 40,7% dintre români locuiau, în 2024, în gospodării supraaglomerate, proporție de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 16,9%, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES).
În același timp, România are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate asupra locuințelor din Uniunea Europeană. Aproximativ 94% din populație locuia într-o locuință aflată în proprietate personală, potrivit datelor prezentate de organizație.
Datele conturează astfel un paradox al pieței rezidențiale românești: deși cea mai mare parte a populației deține locuința în care trăiește, o proporție importantă a românilor locuiește în spații considerate supraaglomerate.
Aproape un sfert dintre locuințe erau neocupate
Problemele pieței locuirii nu sunt însă uniforme la nivelul României. Potrivit datelor de la recensământul populației și locuințelor din 2021, aproximativ 25% dintre locuințele din România erau neocupate.
FIDES arată că această situație trebuie analizată împreună cu diferențele regionale de pe piața imobiliară.
Marile centre urbane și zonele metropolitane se confruntă cu presiuni asupra pieței locuințelor și chiriilor, în timp ce alte localități se confruntă cu declin demografic și cu un număr ridicat de locuințe neocupate.
Astfel, problema locuirii nu este determinată exclusiv de numărul total de locuințe disponibile, ci și de distribuția acestora, accesibilitatea financiară și locurile în care există cerere pentru spații rezidențiale.
România are nevoie de o strategie pentru locuințe accesibile
Datele sunt prezentate în contextul pregătirii evenimentului Romania Affordable Housing Summit 2026, organizat de FIDES și Confederația Patronală Concordia pe 5 octombrie, la București.
Evenimentul va fi dedicat finanțării și dezvoltării locuințelor accesibile, iar discuțiile vor reuni reprezentanți ai autorităților, instituțiilor europene, sectorului privat și instituțiilor financiare.
Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, susține că România are nevoie de o abordare integrată a problemei locuirii.
„România are nevoie de o abordare integrată a locuirii și de o strategie coerentă, construită pentru realitățile noastre, care să clarifice ce reprezintă locuirea accesibilă, cum o finanțăm și cum dezvoltăm proiecte care răspund acestor nevoi”, a declarat acesta.
Potrivit lui Sebeșanu, politicile europene și noile instrumente de finanțare creează o oportunitate pentru dezvoltarea proiectelor de locuințe accesibile, iar România trebuie să fie pregătită să le utilizeze.
Prin summitul din octombrie, organizația urmărește să creeze o colaborare pe termen lung între autorități, finanțatori și companii pentru dezvoltarea sectorului rezidențial.
UE are nevoie de sute de mii de locuințe noi anual
Problema locuirii accesibile este prezentă și la nivel european. Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate de FIDES, Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare în fiecare an, peste cele aproximativ 1,6 milioane de locuințe construite anual.
Pentru acoperirea acestui deficit, necesarul de investiții este estimat la aproximativ 150 de miliarde de euro pe an.
În paralel, Grupul Băncii Europene de Investiții vizează finanțări de 6 miliarde de euro pentru proiecte de locuințe accesibile și sustenabile în 2026, la nivelul Uniunii Europene, potrivit informațiilor prezentate de FIDES.
Instrumentele europene de finanțare și ajutoarele de stat pentru proiecte de locuințe accesibile sunt, astfel, printre temele care vor fi discutate la summitul organizat la București.
Piața rezidențială, între deficit și locuințe neocupate
Datele prezentate de FIDES arată complexitatea problemei locuirii din România. Pe de o parte, procentul ridicat al populației care trăiește în gospodării supraaglomerate indică nevoia de locuințe mai spațioase și accesibile. Pe de altă parte, existența unui număr important de locuințe neocupate arată că oferta existentă nu este distribuită uniform în funcție de cerere.
În marile orașe și în zonele metropolitane, presiunea asupra prețurilor locuințelor și chiriilor este alimentată de cererea ridicată, în timp ce localitățile afectate de declin demografic pot avea un excedent de locuințe neocupate.
În acest context, discuțiile despre locuirea accesibilă vizează nu doar construcția de noi locuințe, ci și modul în care sunt finanțate proiectele, accesul populației la creditare, dezvoltarea infrastructurii și utilizarea mai eficientă a fondului locativ existent.
La Romania Affordable Housing Summit 2026, discuțiile vor avea în centru finanțarea locuințelor accesibile, creșterea ofertei rezidențiale și dezvoltarea unor parteneriate între sectorul public și cel privat.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.