Deficitul bugetar al României s-a redus cu 37% în primele șapte luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar inflația a coborât la 6,2% în august, însă costul riscului de țară și al finanțării rămâne ridicat, potrivit unei analize realizate de CC Tax Advisory și citată de Agerpres.
Compania menționează că deficitul bugetar a coborât de la 3,99% din PIB în primele șapte luni din 2025 la 2,34% din PIB în aceeași perioadă din 2026. În paralel, rata anuală a inflației a scăzut de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, ajungând pentru prima dată în peste un an sub nivelul dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale a României.
Un alt indicator urmărit de CC Tax este evoluția încasărilor din TVA. Acestea au depășit cu 18,56 miliarde de lei nivelul consemnat în primele șapte luni din 2025, contribuind la îmbunătățirea veniturilor bugetare și, implicit, la reducerea deficitului.
În pofida acestor evoluții, analiza identifică mai multe zone în care dezechilibrele României rămân vizibile. Costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei suverane, măsurat prin credit default swap (CDS), este de 144 de puncte de bază, nivel indicat de CC Tax ca fiind aproximativ dublu față de cel al Omanului și Indoneziei.
Presiunea se reflectă și în piața titlurilor de stat. Randamentul obligațiunilor României în lei cu maturitatea de doi ani este de 6,52%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit analizei. Un cost mai mare de finanțare înseamnă presiune atât asupra bugetului, care trebuie să se împrumute pentru a acoperi necesarul de finanțare, cât și asupra companiilor și populației, prin transmiterea condițiilor financiare în economie.
CC Tax arată astfel că îmbunătățirea unor indicatori macroeconomici nu a eliminat problema riscului perceput de investitori. România a făcut progrese în reducerea deficitului și în temperarea inflației, însă aceste evoluții nu s-au reflectat încă într-o scădere similară a costului de finanțare sau a primei de risc.
Diferența dintre cei doi indicatori este relevantă pentru economia românească. Pe de o parte, deficitul bugetar este mai mic, iar veniturile din TVA au crescut. Pe de altă parte, investitorii continuă să solicite o primă de risc ridicată pentru datoria României, iar randamentele obligațiunilor rămân la niveluri superioare celor din restul Uniunii Europene.
În același timp, companiile operează într-un mediu în care cererea internă este mai slabă, iar costurile de finanțare rămân ridicate. În acest context, reducerea deficitului nu înseamnă automat dispariția presiunilor asupra economiei private, mai ales într-o perioadă în care politica fiscală continuă să fie orientată spre consolidare.
Analiza CC Tax apare într-un nou moment de incertitudine politică, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe procesul de ajustare fiscală și pe percepția investitorilor asupra României. Pentru economie, miza următoarei perioade este continuarea reducerii deficitului și menținerea controlului asupra inflației, concomitent cu recâștigarea încrederii investitorilor și reducerea costurilor de finanțare.
Datele din primele șapte luni arată, astfel, o imagine în două direcții: deficitul bugetar și inflația au coborât, iar încasările din TVA au crescut, însă prima de risc și randamentele titlurilor de stat rămân ridicate. Potrivit CC Tax, acestea sunt elementele care arată că ajustarea macroeconomică este în desfășurare, dar nu poate fi considerată încheiată.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
