Consumul populației, motorul tradițional al economiei românești, a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la evoluția economiei în primul semestru din 2026, în timp ce PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia.
Slăbirea consumului se vede și în retail, unde vânzările au scăzut, în termeni anuali, cu până la 7,3% în iunie. Concordia consideră că 2025 a fost anul în care motorul consumului a început să se oprească, iar primele șase luni din 2026 arată că această tendință s-a consolidat. În același timp, investițiile private rămân timide.
La presiunile interne s-a adăugat șocul extern provocat de războiul din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la combustibili, gaze și fertilizatori și a afectat puterea de cumpărare și încrederea în economie. Industria a fost, la rândul său, afectată de costurile ridicate cu energia și de modificările fiscale frecvente.
Inflația a ajuns la un maxim de 10,9% în prima parte a anului, după care a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,4% în luna precedentă. Concordia avertizează însă că eliminarea plafonării prețurilor la gaze și a plafonului pentru adaosul comercial la alimente poate readuce presiuni asupra prețurilor.
Pe partea fiscală, deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB la sfârșitul lunii iulie, iar Concordia consideră că România are șanse să atingă ținta anuală de 6,2% din PIB, dacă nu apar derapaje de cheltuieli în a doua parte a anului.
Piața muncii începe însă să resimtă încetinirea economică. Rata șomajului a urcat la 6,4% în aprilie, iar creșterea salariilor nete s-a temperat la 3,5% în iunie, față de ritmuri de 10%-20% în anii anteriori.
În același timp, leul s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, iar randamentele titlurilor de stat au crescut cu 100-150 de puncte de bază între martie și mai. Bursa a avut însă un prim semestru foarte bun, indicele BET crescând cu 33%, potrivit Concordia.
Organizația atrage atenția că problemele României sunt mai profunde decât încetinirea consumului, indicând cele două deficite gemene: deficitul de cont curent, de aproape 8% din PIB, cel mai ridicat din UE, și deficitul bugetar, care rămâne printre cele mai mari din regiune. Concordia consideră că soluția pe termen lung este creșterea competitivității economiei, inclusiv prin energie produsă intern la costuri competitive și prin dezvoltarea exporturilor de produse cu valoare adăugată mai mare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
