România a făcut progrese în reducerea deficitului bugetar, însă ajustarea nu poate fi amânată, deoarece dezechilibrele de astăzi se transformă în datorie și costuri de finanțare pentru anii următori, afirmă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Într-o postare publicată luni, ministrul arată că deficitul bugetului general consolidat a coborât în primele șapte luni ale anului la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o reducere de 28,36 miliarde de lei, respectiv aproximativ 37%.
Evoluția a fost susținută de creșterea veniturilor bugetare cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal au scăzut cu peste 4 miliarde de lei.
Nazare amintește că România a pornit procesul de consolidare fiscală de la un deficit de 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Deficitul a coborât la 7,9% din PIB în 2025, iar pentru 2026 Comisia Europeană estimează un nivel de 6,2%.
Ministrul subliniază că ajustarea nu a presupus sacrificarea investițiilor. În primele șapte luni ale anului, acestea au însumat 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Peste 71% dintre plățile pentru investiții au fost asociate fondurilor europene și PNRR.
În schimb, costul dezechilibrelor acumulate în anii anteriori se vede tot mai clar în necesarul de finanțare al statului și în cheltuielile cu dobânzile. Necesarul brut de finanțare a ajuns la 278,5 miliarde de lei în 2026, față de 135 de miliarde de lei în 2021, în timp ce datoria publică a urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la sfârșitul anului 2025.
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu 26,5% față de perioada similară din 2025. Potrivit lui Nazare, aceste sume reprezintă resurse care nu mai pot fi direcționate către alte priorități ale statului.
Ministrul consideră că reducerea deficitului trebuie însoțită de o schimbare a modelului de creștere economică. România trebuie să treacă de la un model bazat pe consum susținut prin împrumuturi către unul în care creșterea este alimentată de investiții, producție și productivitate.
„Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine”, afirmă Nazare, care avertizează că ajustarea fiscală nu poate fi amânată fără ca nota de plată să crească.
În același timp, ministrul atrage atenția asupra persistenței deficitelor gemene — bugetar și de cont curent — care mențin România dependentă de finanțarea externă și o expun la evoluția dobânzilor, a cursului de schimb și la percepția investitorilor.
În opinia sa, consolidarea fiscală trebuie să continue într-un ritm care să permită protejarea investițiilor și a persoanelor vulnerabile, dar și reducerea treptată a resurselor consumate de datorie și dobânzi.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
