Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, pentru a doua ședință consecutivă, într-un context în care presiunile inflaționiste rămân ridicate, iar perspectivele privind evoluția prețurilor sunt marcate de incertitudini. Decizia păstrează, cel puțin pentru moment, nivelul ridicat al costurilor de finanțare în economie și indică prudența BNR în ceea ce privește o eventuală relaxare a politicii monetare.
Potrivit unui comunicat BNR, membrii Consiliului Băncii Naționale au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
“Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 10 august 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în comunicatul BNR.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei s-a redus în iunie 2026, aşa cum s-a anticipat, coborând la 10,42%, de la 10,85% în luna mai. Descreşterea a fost determinată aproape integral de scăderile pronunţate înregistrate de preţurile LFO şi de preţul combustibililor – pe fondul ofertei mărite de legume şi fructe pe plan local şi al corecţiei descendente a cotaţiei petrolului -, ce au fost doar parţial contrabalansate ca influenţă de scumpirea gazelor naturale şi a energiei electrice.
Pe ansamblul trimestrului II 2026, rata anuală a inflaţiei a continuat să se mărească, de la 9,87% în luna martie, date fiind creşterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele energie, combustibili şi preţuri administrate, sub impactul unor efecte de bază şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, precum şi ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a mărit în iunie 2026 la 9,2%, de la 9% în martie 2026.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC a urcat la 9,8% în iunie 2026, de la 8,5% în martie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 8,6% în iunie 2026, de la 7,6 la sută în martie 2026.
Potrivit BNR, noile date statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9% în trimestrul IV 2025 (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică adâncirea moderată a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului.
Instituţia precizează că se reconfirmă, de asemenea, scăderea la -1,2% a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2026, de la 0,2% în trimestrul IV 2025, în condiţiile accentuării uşoare a contracţiei în termeni anuali a consumului gospodăriilor populaţiei, dar mai cu seamă ca efect al măririi considerabile a aportului negativ al variaţiei stocurilor.
În acelaşi timp, formarea brută de capital fix şi-a încetinit puternic creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut, exclusiv pe seama declinului din sectorul public, iar evoluţia exportului net şi-a înjumătăţit impactul expansionist în trimestrul I 2026, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunţată faţă de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a temperat descreşterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent şi-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor.
Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026, asociată cu o relativă ameliorare a evoluţiei acesteia în trimestrul II în raport cu perioada similară a anului anterior, în condiţiile unor evoluţii omogene la nivelul componentelor majore ale cererii interne, dar mixte la nivelul sectoarelor majore ale economiei.
Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au atenuat uşor declinul în termeni anuali în trimestrul II 2026, iar cele auto-moto şi-au reaccelerat creşterea în intervalul aprilie-mai 2026. În acelaşi interval, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a consemnat un amplu salt, în timp ce producţia industrială şi-a mărit semnificativ contracţia faţă de perioada similară a anului precedent.
Variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi reducă ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie-mai 2026, înregistrând o creştere relativ mai modestă faţă de trimestrul I 2026, dar semnificativă. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a stopat ajustarea descendentă faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce deficitul de cont curent şi-a încetinit-o doar uşor, dată fiind ameliorarea sensibilă a evoluţiei balanţelor veniturilor.
Pe piaţa muncii, noile date arată o încetinire a descreşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai 2026, însoţită de o scădere uşoară a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2026, de la valoarea medie de 6,4% la care a urcat în trimestrul I. Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie indică un reviriment al intenţiilor de angajare pe termen foarte scurt, după două trimestre de scăderi consistente, dar şi o restrângere mai pronunţată a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluţiilor din industrie şi servicii. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie şi mai, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, pentru ca variaţia costului unitar cu forţa de muncă din industrie să consemneze un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în iulie 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au stopat corecţia descendentă în debutul lunii şi s-au înscris apoi pe o traiectorie lent crescătoare, dar fluctuantă, în contextul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut pe palierul mai înalt pe care s-a repoziţionat în ultima decadă a lunii mai, reducându-şi uşor oscilaţiile în iulie, inclusiv pe fondul acţiunii unor factori interni de natură sezonieră, iar raportul leu/dolar s-a cvasi-stabilizat la valorile crescute atinse în luna precedentă, în corelaţie cu evoluţia ratei de schimb a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat vizibil ascensiunea în luna iunie 2026, ajungând la 8,4%, de la 7,7% în mai, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a înregistrat o creştere notabilă, după 5 trimestre de scădere continuă, iar cel al creditului în valută a continuat să se mărească relativ alert. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în iunie, la 66,8%, de la 66,9% în mai.
Conform comunicatului, deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
