Rata anuală a inflației este așteptată să scadă semnificativ în trimestrul al treilea din 2026, după perioada de accelerare din prima parte a anului, pe măsură ce efectele unor șocuri temporare asupra prețurilor, cum ar fi cele ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor, se vor estompa, estimează Banca Națională a României (BNR). Banca centrală subliniază însă că evoluția inflației rămâne dependentă de o serie de factori interni și externi, iar incertitudinile sunt în continuare ridicate.
“În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor. Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor recente de preţuri antrenate de şocul energetic, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale -, şi se va restrânge treptat ulterior”, se arată în comunicat.
BNR atrage atenția că evoluția inflației rămâne expusă unor riscuri importante, în special în ceea ce privește prețurile la energie și alimente. Seceta severă din acest an poate pune presiune asupra prețurilor alimentare, în timp ce evoluția cotației petrolului poate influența atât prețurile altor materii prime, cât și costurile bunurilor intermediare și finale pe piețele internaționale.
Insituția atrage atenția de asemenea că incertitudinile rămân ridicate și în ceea ce privește măsurile pe care autoritățile le-ar putea adopta în perioada următoare pentru continuarea consolidării bugetare. Direcția politicii fiscale este cu atât mai importantă în contextul actual, în condițiile în care România trebuie să își continue ajustarea deficitului bugetar în cadrul angajamentelor asumate față de Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.
În plus, BNR avertizează că războiul din Orientul Mijlociu reprezintă, la rândul lui, o sursă importantă de incertitudine pentru evoluția economiei și a inflației pe termen mediu. Efectele acestuia se pot transmite prin mai multe canale, de la puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor până la activitatea și profiturile companiilor.
Totodată, mai spune Banca Națională, evoluțiile din regiune pot influența inflația și ritmul de creștere economică la nivel european și mondial, precum și percepția investitorilor asupra riscurilor asociate regiunii. Astfel, o deteriorare a acestei percepții s-ar putea reflecta inclusiv în costuri mai mari de finanțare pentru economiile din regiune.
Conform BNR, în această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
