România a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de convergenţă economică din Uniunea Europeană în ultimul deceniu, însă este singura economie din Europa Centrală şi de Est pentru care este estimată o contracţie în 2026, potrivit unei analize prezentate de preşedinta CONAF, Cristina Chiriac.
Conform analizei, PIB-ul pe cap de locuitor al României, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la 58% din media UE în 2016 la 81% în prezent. În aceeaşi perioadă, Polonia a recuperat 12 puncte procentuale, în timp ce România a avut al doilea cel mai rapid ritm de convergenţă din Uniune, după Irlanda.
În termeni reali, măsuraţi în euro la preţuri constante din 2020, PIB-ul pe locuitor al României a urcat de la aproximativ 7.230 euro în 2006 la 13.190 euro în 2025. Totodată, productivitatea muncii a ajuns la circa 138% faţă de nivelul din 2015, cel mai ridicat ritm de creştere din regiune, potrivit datelor Eurostat.
Analiza arată că România a beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene în perioada 2007-2025, în timp ce contribuţia la bugetul Uniunii Europene s-a ridicat la aproximativ 32,6 miliarde de euro.
Pentru 2026, Institutul Vienez pentru Studii Economice Internaţionale (wiiw) estimează o contracţie economică de 0,1% pentru România, comparativ cu o creştere medie de 2,2% în regiune.
În acelaşi timp, producţia industrială a scăzut cu 3,5% în aprilie 2026 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce Polonia a raportat un avans de 2%, iar Serbia de 3,2%.
Inflaţia medie anuală este estimată la 8,3%, faţă de media regională de 3,9%. Deficitul de cont curent este estimat la 7,9% din PIB, iar deficitul bugetar la 6,2% din PIB. România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, iar termenul pentru corectarea deficitului a fost prelungit până în 2030.
Randamentele titlurilor de stat româneşti cu maturitate de zece ani se situează între 6,7% şi 7%, cele mai ridicate din regiune. Comerţul exterior cu bunuri a înregistrat deficit în fiecare an începând din 2006.
În ceea ce priveşte datoria publică, analiza arată că România a trecut de la un nivel de puţin peste 11% din PIB în 2008 la unul dintre cele mai ridicate din regiune, după Ungaria şi Slovacia.
Datele Eurostat indică faptul că România avea aproximativ 3,1 milioane de cetăţeni rezidenţi în alte state membre ale UE în 2023, cel mai mare număr din Uniune. Estimările care includ diaspora din afara UE indică o pondere de 16%-20% din populaţie.
Cristina Chiriac susţine că ritmul de convergenţă al României s-a bazat în principal pe consum, majorări salariale, fonduri europene şi stimularea cererii interne, în timp ce investiţiile în baza industrială, ocuparea forţei de muncă şi demografie au rămas insuficiente.
Potrivit acesteia, România are la dispoziţie în 2026 fonduri europene estimate la 15-16 miliarde de euro, echivalentul a aproape 4% din PIB, însă avertizează asupra riscului de a pierde o parte din aceste resurse din cauza întârzierilor administrative şi a apropierii termenului-limită pentru implementarea PNRR.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
