Puțini artiști reușesc să-și creeze o amprentă sonoră atât de recognoscibilă precum Manuel Riva. Fie că îl asculți la o petrecere, în club sau la radio, vibe-ul lui te prinde instant. Am stat de vorbă cu el despre muzică, inspirație, provocări și tot ce se întâmplă în culisele industriei care se conturează mai nou în branșa sa.
Manuel, spune-ne câteva lucruri despre tine și evoluția ta în peisajul artistic românesc.
Am început cu muzica rock în liceu, într-un stil raw, unde energia conta mai mult decât rafinamentul. Acolo am înțeles pentru prima dată ce înseamnă conexiunea directă cu publicul. Ulterior, am descoperit muzica electronică și latura de producție – momentul în care am realizat că pot construi universuri sonore de la zero și că limitele sunt aproape inexistente atunci când știi ce vrei să transmiți. Au urmat etapele Demmo și Deepcentral, care m-au format atât ca artist, cât și ca profesionist în industrie. Au fost anii în care am învățat cum funcționează piața, ce înseamnă un hit și, mai ales, cât de importantă este consistența pe termen lung.
Manuel Riva a apărut ulterior dintr-o nevoie reală de identitate clară. Este proiectul în care toate influențele și experiențele s-au aliniat într-o direcție coerentă, una care mă reprezintă complet astăzi.
Cum ai descrie momentul în care ai simțit că muzica devine mai mult decât o pasiune și se transformă într-o direcție de viață?
N-a fost un moment romantic sau o revelație pe scenă, ci a fost mai degrabă o constatare lucidă: muzica nu mai era ceva ce făceam ocazional, devenise ceva care îmi cerea totul: timp, energie, atenție, sacrificii.
Din acel punct, am început să o tratez ca pe un sistem, cu disciplină, structură și obiective clare. Fără să pierd însă entuziasmul, pentru că acela e combustibilul care face ca tot restul să aibă sens. Scopul era să fac pasiunea să lucreze pentru mine.
Care a fost cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o în primii ani de carieră și care încă te ghidează?
Că trendurile te pot face vizibil pe termen scurt, dar identitatea este cea care te face memorabil.
În primii ani, e tentant să urmărești ce funcționează, ce primește validare. Dar am înțeles destul de repede că dacă construiești pe un trend, dispari odată cu el. Dacă construiești o identitate, rămâi.
Cum ai defini stilul tău? Cum îți construiești identitatea sonoră?
Fac electronic melodic cu emoție, muzică ce nu este doar pentru dans, ci și pentru a fi simțită. Lucrez cu elemente recurente, tipuri de acorduri, texturi, un anumit vibe vocal, un sound de sintetizator care mă reprezintă. Pentru mine, identitatea sonoră vine dintr-o repetiție controlată, din capacitatea de a evolua fără să pierzi esența. Ascultătorul trebuie să recunoască faptul că e Manuel Riva înainte să vadă numele pe ecran.
În ultimii ani, evenimentele cu DJ au devenit o industrie în sine. Cum ai resimțit această transformare din interior?
S-a profesionalizat enorm, dar și-a pierdut parțial din autenticitate.
Când am început eu, un eveniment reușit însemna muzică bună, un sound system decent și o sală plină de oameni care voiau să danseze. Acum vorbim despre producții complexe, uneori prea calculate, unde spectacolul riscă să devină mai important decât muzica în sine.
Eu încerc să găsesc mereu echilibrul: să ofer un show memorabil, dar să nu las niciodată muzica în plan secund.
Care sunt cele mai mari provocări pentru un DJ în contextul actual, în care show-ul vizual, producția și marketingul cântăresc aproape la fel de mult precum muzica?
Presiunea de a livra constant online poate dilua focusul pe ceea ce contează cu adevărat.
Trebuie să produci conținut pentru social media, să ai un visual puternic, să fii prezent peste tot simultan. Riscul real e că ajungi să petreci mai mult timp în fața unui ecran creând conținut decât în studio creând muzică.
Cum vezi evoluția festivalurilor și a cluburilor în următorii ani? Se schimbă publicul, așteptările, dinamica?
Oamenii nu mai vin doar să asculte muzică, vin pentru o experiență completă. Festivalurile vor trebui să devină mai personalizate, mai atente la ce simte omul dincolo de scenă.
Cluburile traversează o perioadă dificilă peste tot în lume. Cred că vor supraviețui cele care reușesc să creeze un sentiment de apartenență – un loc unde publicul se întoarce nu doar pentru artist, ci pentru că se simte acasă.
Crezi că DJ-ul de astăzi trebuie să fie și brand manager, și creator de conținut, și performer?
Industria a evoluat în direcția asta și nu putem ignora realitatea. Trebuie să înțelegi toate aceste dimensiuni și să ai o viziune coerentă, nu neapărat să le faci pe toate singur, ci să știi ce vrei să construiești și să ai oamenii potriviți în jurul tău.
Eu știu ce vreau să reprezinte numele Manuel Riva și muncesc în această direcție zi de zi.
Dacă ai putea schimba un lucru în industria muzicală de azi, care ar fi acela?
Sistemul actual e construit în favoarea artiștilor deja consacrați, accesul la scene mari, la buget, la vizibilitate e extrem de greu pentru cineva la început de drum.
Mi-aș dori o industrie în care talentul să aibă mai multe porți de intrare.
Ce te surprinde cel mai mult la publicul tău, fie în România, fie în afară?
Sunt mereu surprins de cât de universal e limbajul muzicii electronice. Am întâlnit entuziasm sincer în locuri atât de diverse geografic și cultural, încât îți dai seama că muzica nu are nevoie de traducere. Asta rămâne, pentru mine, una dintre cele mai frumoase confirmări că faci ceva real.
Dacă te-ai întoarce în timp, ce i-ai spune lui „Manuel Riva” de la începutul drumului?
Să nu fie atât de concentrat pe destinație încât să rateze drumul.
Și să învețe să spună nu. E o lecție care te costă mult până o înveți.
Ce îți dorești să explorezi în următoarea etapă a carierei tale?
Vreau să colaborez cu artiști din afara bulei electronice, muzicieni live, vocaliști din genuri diferite, compozitori. Simt că acolo sunt conversațiile cele mai interesante pe care le pot avea acum muzical.
