România a început în 2025 producția internă de drone militare și civile, ca urmare a unui acord semnat în anul anterior cu Periscope Aviation, o divizie a companiei americane Chartis Federal. Astfel a apărut proiectul „Drona Românească”, dezvoltat de Carfil SA – cea mai mare companie din industria de apărare din România, cu o tradiție de un secol în producția de armament și muniție asociată.
Mircea Petru Tanțău, managerul companiei românești, explică, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Forbes România, ce avans strategic marchează România prin producția internă de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot).
Care sunt principalele segmente de piață pe care vă concentrați în prezent? Cum vă poziționați față de competitorii regionali?
Compania trece treptat de la rolul tradițional de producător de armament la rolul de actor relevant pe piața produselor dual-use, prin includerea în portofoliu a unor produse și tehnologii noi, destinate atât pieței civile, cât și celei de securitate. Nucleul activității rămâne în continuare segmentul de produse pentru apărare – avem un secol de experiență în armament și muniție, însă programul „Drona Românească” a deschis drumul către soluții cu utilizare atât militară, cât și civilă. Sistemele aeriene autonome, colocvial denumite „drone”, dezvoltate în acest program, cum ar fi modelele prezentate public CUDA și SIRIN, sunt proiectate, în primul rând, pentru misiuni de supraveghere, recunoaștere și sprijin tactic, dar pot fi adaptate cu ușurință pentru agricultură de precizie, monitorizarea infrastructurii și a mediului, securitate perimetrală, logistică în zone greu accesibile sau sprijin în gestionarea situațiilor de urgență. În completare, linia de produse dual-use EX02 ne permite să oferim soluții portabile și inovatoare de stingere a incendiilor atât pentru structurile de securitate, cât și pentru utilizatorii civili. Schimbarea de strategie este posibilă datorită unui avantaj concret, care ne diferențiază de competitorii din regiune: existența unei infrastructuri care permite realizarea unui ciclu industrial complet în România. Combinația dintre tradiția în industria de apărare, infrastructura pentru producția de serie și parteneriatele tehnologice internaționale ne permite să fim nu doar un producător de echipamente, ci un furnizor de soluții. Povestea Carfil este, în acest sens, un exemplu de „Defense Tech Made in Eastern Europe”: o companie cu tradiție, dar cu ambiția de a aborda și livra soluții tehnologice moderne.
Cum vedeți viitorul colaborării dintre companiile din domeniul UAV și cele din sectoarele tradiționale (energie, agricultură, transport)?
Dronele nu mai sunt doar o tehnologie de nișă, ci o platformă tehnologică transversală. Nu mai vorbim doar despre echipamente pentru anumite scenarii de conflict ori despre soluții spectaculoase pentru filmări evenimente, ci despre platforme esențiale pentru economie: dronele pot inspecta suprafețe agricole, pot supraveghea parcuri fotovoltaice, linii de înaltă tensiune sau conducte, pot monitoriza traficul și pot livra provizii și medicamente în zone izolate. Dronele devin un adevărat vector de inovare pentru sectoarele economice tradiționale. Astfel, credem că evoluția colaborării dintre companiile care oferă drone și sectoarele tradiționale va semăna foarte mult cu implementarea digitalizării: cei care doresc să integreze aceste noi tehnologii în fluxurile proprii devin mai competitivi, mai rapizi și mai eficienți. Rolul nostru nu se oprește la asamblarea, producerea și livrarea platformelor aeriene; propunem un întreg ecosistem – instruire, suport tehnic, adaptarea sarcinii utile și a senzorilor la nevoile concrete ale beneficiarului, consultanță și proceduri de operare și mentenanță pe termen lung. Bineînțeles, există și riscuri, și obstacole, ca în orice demers inovator, cum ar fi reglementările restrictive ori chiar lipsa lor, rezistența instituțională privind adoptarea noilor tehnologii și costurile cu cercetarea. Suntem conștienți de acestea și investim nu doar în tehnologii și instrumente, ci și în oameni, ca vectori ai schimbării.
Ce înseamnă să fiți primul producător de drone din România? Care a fost obiectivul strategic și de ce alegeți să intrați în acest segment?
Nu este un simplu slogan, ci rezultatul unui proces de transfer tehnologic prin parteneriatele noastre, dublat de dorința de a investi din fondurile proprii pentru a aduce această nouă tehnologie beneficiarilor instituționali din România. Obiectivul a fost clar: România are nevoie de capabilități naționale reale de proiectare, asamblare, producție, testare și instruire pentru drone, nu doar de importuri. Intrarea în domeniul dronelor a fost o decizie strategică de a aduce în România proces industrial și tehnologie adaptate noii realități în care platformele aeriene fără pilot la bord devin un pilon esențial al securității moderne, dar și al transformării industriilor civile. Avem avantajul de a putea construi aceste platforme în țară – de la concept și prototip la producție de serie și formarea operatorilor, într-un cadru industrial și instituțional deja obișnuit cu standardele NATO.
Care sunt cele mai importante valori competitive pe care le aduceți – de exemplu, know-how românesc, producție locală, integrare de tehnologii occidentale?
Principalul nostru atu este echilibrul între tradiție și inovație. Avem know-how tehnic format în peste 100 de ani de industrie de apărare, cu o infrastructură și resurse care permit extinderea domeniului industrial și tehnologic. Carfil beneficiază și de existența în Brașov a unor capacități industriale orizontale care permit o pornire accelerată spre producția de serie a acestor noi sisteme, a dronelor. La aceasta se adaugă integrarea tehnologiilor occidentale, prin parteneriate cu companii și instituții din SUA și Europa, care pun la dispoziție know-how, tehnologie, platforme și soluții alături de bune practici de industrializare. Platformele pilotate de la distanță au fost dezvoltate pentru a răspunde nevoilor potențialilor beneficiari instituționali din România, însă această tehnologie cu specific militar este la început de dezvoltare, conceptualizare și întrebuințare în țara noastră. O parte din componentele și echipamentele acestor platforme pot fi realizate de noi în parteneriat cu companii de profil din România, conform cerințelor tehnice și de calitate impuse prin parteneriatele tehnologice și industriale.
În parteneriatul cu Periscope Aviation (SUA), ce elemente tehnologice sunt preluate/transferate – design aerodinamic, senzori, sisteme de control, lanțul de producție? Cum asigurați producția locală în România?
Relația dintre S Carfil SA și Periscope Aviation LLC este reglementată printr-un Acord de Asociere în Participațiune, încheiat în temeiul Codului civil român (art. 1949-1954). Așadar, nu se creează o nouă entitate juridică, ci un cadru contractual prin care părțile colaborează pentru a proiecta, dezvolta, fabrica, comercializa și întreține sisteme aeriene pilotate de la distanță pentru diferiți beneficiari instituționali, în condițiile stabilite prin acord. Pentru fiecare proiect concret, părțile stabilesc prin documente separate responsabilitățile, contribuțiile și modul de împărțire a beneficiilor. Fiecare proiect concret realizat împreună cu partenerul american depinde de cerințele beneficiarilor instituționali și de alocarea bugetară pentru achiziția de echipamente militare. Producția efectivă se desfășoară în România, în spațiile industriale ale noastre, cu echipe locale, lanț de aprovizionare local acolo unde este posibil și infrastructură proprie de testare. Încercăm astfel ca tehnologia de bază să fie industrializată aici, ceea ce ne oferă autonomie și viteză în a răspunde punctual cerințelor beneficiarilor instituționali. Acordul are o clauză de confidențialitate, care ne împiedică să divulgăm detaliile acestuia către terți, inclusiv în scopul informării publice, în afara cadrului legal de raportare de specialitate.
În ce măsură utilizați materiale/sisteme din industria românească (senzori, materiale compozite, baterii) și ce eforturi faceți să dezvoltați acest ecosistem local?
O pondere importantă a activităților are loc în România, sub coordonarea Carfil. Periscope Aviation și alți parteneri furnizează arhitectura de bază, know-how și componente critice pentru unele subsisteme, în timp ce Carfil le furnizează pentru alte subsisteme, într-o sinergie tehnologică. Configurația fiecărui sistem, detaliată cu beneficiarii și clienții, conduce la o pondere diferită de localizare a furnizorilor pe întreg lanțul logistic și nu poate fi detaliată în mod public, din motive comerciale și de securitate. Însă obiectivul este ca fiecare dronă dezvoltată în programul „Drona Românească” să fie, pe cât posibil, rezultatul unui ecosistem industrial localizat, românesc. Provocarea principală este comună tuturor actorilor industriali din acest domeniu: disponibilitatea unor componente și echipamente electronice critice, precum și a bateriilor, într-un context marcat de creșterea cererii și de intensificarea controlului la exportul unor materiale prime considerate critice. Acest context poate genera întârzieri sau costuri suplimentare, motiv pentru care lucrăm la diversificarea surselor de aprovizionare, planificarea pe termen lung și constituirea unor stocuri tampon acolo unde este necesar.
Cum asigurați securitatea cibernetică, integritatea sistemului de comunicare și protecția datelor dronei?
Păstrând proporțiile, bineînțeles, se poate afirma că azi oricine poate face o dronă. Dar nu oricine reușește să proiecteze arhitectura hardware-software astfel încât legăturile de comandă și control să fie rezistente la bruiaj și să fie criptate, autentificate și redundante. Noi avem deja experiență în lucrul cu standarde NATO, odată cu tranziția la produse compatibile NATO începută în 2005, și operăm după standarde de calitate recunoscute internațional. În zona dronelor, construim același cadru: compatibilitate cu cerințe operative ale aliaților, îndeplinirea standardelor minimale ale NATO și alinierea la standardele europene în curs de dezvoltare pentru sisteme fără pilot, respectiv integrarea în arhitecturi C51SR acolo unde este necesar.
Poate fi România un hub de producție pentru drone într-un context european/NATO? Care sunt pașii următori pe care-i luați în calcul?
Pașii următori vizează extinderea portofoliului de certificări pentru utilizare dual-use, realizarea propriei capacități de producție și testare privind securitatea cibernetică, validări operaționale suplimentare în colaborare cu beneficiari instituționali și integrarea completă cu infrastructurile digitale ale partenerilor. Detaliile tehnice privind protocoalele, algoritmii și arhitecturile de securitate nu fac obiectul comunicării publice. Ne dorim să facem parte din acest ecosistem, având o capacitate industrială locală conectată la hubul industrial brașovean, precum și o vastă rețea de parteneri europeni și internaționali. Prioritatea este consolidarea portofoliului de produse pentru beneficiari instituționali din România. La nivel de export, viziunile noastre merg, în primul rând, către piețele europene și NATO, acolo unde cererea de capabilități UAV este în creștere și unde se caută capacități de producție existente deja în interiorul spațiului euroatlantic. Bineînțeles, analizăm oportunități de export în regiuni unde, tradițional, România are relații de comerț exterior. Orice discuție concretă de export se poartă însă cu respectarea strictă a reglementărilor privind controlul exporturilor de armament și tehnologie sensibilă și nu poate fi detaliată public înainte de maturizarea contractuală.
Ați încheiat sau vizați parteneriate cu universități, institute de cercetare sau alte companii (ex.: organizații agricole) pentru a adapta dronele la aplicații civile?
Răspuns simplu – da. Construirea unui ecosistem pentru dezvoltarea și producția de sisteme autonome fără o legătură puternică cu mediul academic și cu utilizatorii finali, ar fi incompletă. În zona militară, colaborăm instituțional cu academii și universități de profil, pentru a integra componenta de instruire și de cercetare aplicată în proiecte reale, nu doar în laborator. În zona civilă, vizăm parteneriate cu universități tehnice, institute de cercetare în agricultură, asociații de fermieri, companii producătoare și distribuitoare de inputuri agricole, actori din energie și transport, pentru a adapta platformele la scenarii concrete: monitorizarea culturilor, inspecția infrastructurilor critice, intervenție rapidă în situații de urgență, logistică în teren difłcil. Din punctul nostru de vedere, succesul unei drone nu se măsoară doar în specificațiile tehnice din fișa de produs, ci în cât de bine răspunde unei probleme reale din teren – iar aici dialogul cu utilizatorul final este esențial. Din acest motiv, Carfil este inițiatorul și promotorul a două asociații profesionale românești dedicate producătorilor și furnizorilor de sisteme fără pilot la bord, respectiv a beneficiarilor serviciilor acestor tehnologii emergente.
În centrul de excelență pe care îl dețineți pentru pregătirea piloților pentru drone, ce categorii de cursanți instruiți?
Împreună cu un partener strategic francez, Defense Conseil International, operatorul de instruire oficial al Armatei Franceze, am creat un centru de instruire standardizat NATO, cu săli de curs moderne, simulatoare avansate pentru misiune, drone de instruire dedicate, infrastructură IT și propriul poligon de zboruri și testare a dronelor, astfel încât cursanții să poată trece rapid „from zero to hero” în condiții cât mai aproape de realitate. Centrul de excelență Carfil este complementar capacităților de instruire existente în instituțiile din sistemul național de apărare și aduce elemente unice în România: instructori cu experiență reală de luptă, precum și simulatoare avansate de misiune dedicate atât instruirii piloților și operatorilor de drone, cât și testării scenariilor și conceptelor noi privind folosirea dronelor în războiul modern. Programul de pregătire este structurat să răspundă tuturor nevoilor misiunilor beneficiarilor instituționali, bazându-se pe o experiență de peste 10 ani a partenerului francez în instruirea acestei categorii de militari. De asemenea, centrul de excelență este parte a unui ecosistem global de centre de instruire, gestionat de partenerul francez, asigurându-se astfel un transfer rapid al lecțiilor învățate în programele de instruire la costuri optimizate. Ne adresăm unei game largi de cursanți: personal militar, specialiști din industria de apărare și securitate, operatori civili din energie, infrastructură și logistică, planificatori de misiuni și decidenți militari, dar și tineri ingineri și tehnicieni care vor să se specializeze în domeniul UAV. Centrul este proiectat să devină, în timp, un reper național pentru formarea piloților și operatorilor de drone.
Cum vedeți rolul dronelor în protecția mediului sau în intervențiile de urgență? Compania este implicată în dezvoltarea altor produse/echipamente pentru intervenții de urgență?
Dronele pot fi un instrument esențial pentru protecția mediului și pentru intervențiile de urgență. Pot detecta timpuriu focare de incendiu, pot monitoriza suprafețe forestiere sau cursuri de apă, pot transporta rapid echipamente medicale, pot evalua rapid impactul unei inundații sau al unui cutremur și pot ghida echipele de intervenție către zonele cu riscul cel mai mare. Minutele fac diferența dintre viață și moarte. Folosirea dronelor aeriene pentru monitorizarea Centralei nucleare de la Fukushima, după dezastrul din 2011, este un bun studiu de caz în acest sens. Carfil nu se oprește însă la rolul de „observator din aer”. Prin proiecte complementare, cum este linia EX02, compania dezvoltă echipamente compacte și portabile pentru stingerea incendiilor și intervenții rapide, inclusiv soluții inovative de stingere pentru incendiile provocate de baterii, gândite pentru pompieri, autorități locale și operatori industriali. O parte din aceste produse sunt concepute astfel încât să poată fi integrate în conceptul operațional al unor platforme aeriene autonome, acolo unde accesul direct este dificil sau periculos.
Ce planuri de extindere sau proiecte de viitor are compania și care sunt principalele zone de interes?
Planurile noastre de viitor se articulează pe trei direcții principale. Prima este operaționalizarea unei capacități scalabile de producție pentru drone. A doua direcție este consolidarea și diversificarea liniei de produse pentru intervenții de urgență și securitate, cum este portofoliul EX02. A treia direcție este integrarea în programe europene și NATO de cercetare și dezvoltare, pentru a aduce în România proiecte cu valoare tehnologică ridicată și cofinanțări externe. În paralel, continuăm să investim în resursa umană, prin centrul de instruire și prin atragerea de noi generații de ingineri și tehnicieni, precum și în digitalizarea proceselor de producție. Ambiția este să nu rămânem doar un producător de echipamente, ci un centru de competență tehnologică în domeniul dronelor și al soluțiilor de siguranță.
Cum evaluați potențialul pieței regionale pentru drone în următorii ani? Ce tendințe tehnologice credeți că vor defini următoarea generație de drone?
Piața regională pentru drone are un potențial de creștere semnificativ, alimentat de contextul de securitate din regiune și de presiunea pentru eficiență în agricultură, energie, infrastructuri critice și logistică. Vedem o creștere accelerată a cererii pentru platforme robuste, dual-use, care pot fi folosite atât în scenarii de apărare, cât și în aplicații civile. De la dronele FPV care au schimbat peisajul războiului și obligă armatele să își schimbe fundamental doctrinele de întrebuințare a sistemelor tradiționale, cum ar fi tancurile, până la dronele specializate care asigură la costuri mult reduse securitatea platformelor continentale de gaz și petrol, potențialul de întrebuințare a dronelor este, practic, nelimitat. Din punct de vedere tehnologic, credem că următoarea generație de drone va fi definită de autonomie sporită, de integrarea inteligenței artificiale în decizie și reducerea rolului operatorului uman, precum și de comunicații imune la războiul electronic. De asemenea, vedem o tendință către platforme modulare, multi-rol, compatibile cu sistemele existente aeriene, maritime și terestre.
Ce sfat le-ați da tinerilor ingineri sau antreprenori care vor să intre în industria dronelor?
Industria sistemelor autonome este fascinantă. Cel mai important sfat pe care îl putem da tinerilor ar fi să realizeze că, în acest domeniu, singura constantă este schimbarea. Să treacă rapid de la idee la prototip, prin asumarea conștientă a unor riscuri, deoarece ideea de azi este deja veche mâine în acest domeniu. Să nu uite să investească în oameni, vectorii schimbărilor. Să se specializeze în privința sistemelor informatice și de comunicații specifice sistemelor pilotate de la distanță. Să nu uite că înțelegerea reglementărilor și a standardelor de siguranță este la fel de importantă ca înțelegerea proceselor tehnologice și industriale. Curiozitatea tehnică și apetența pentru riscuri sunt două ingrediente care pot face diferența într-o industrie aflată în permanentă transformare.
„Avem capacități de producție, poligon propriu de testare, un centru de instruire pentru piloți și operatori de drone cu spațiu aerian dedicat, spații de depozitare și toate autorizațiile necesare dezvoltării noilor capacități de producție.”
„Producția locală este unul dintre cele mai importante aspecte ale proiectului, deoarece încearcă să răspundă nevoii României de reducere a dependenței strategice de tehnologii critice.”
„În universul dronelor moderne, securitatea cibernetică este chiar mai importantă decât designul aerodinamic ori structura dronei. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care companiile aeronautice tradiționale au eșuat și au fost întrecute de start-upuri cu ADN pe comunicații și informatică, iar dronele de succes de astăzi sunt fabricate de companii cu succes în IT&C.”
„Experiența noastră arată că succesul pe termen lung vine din parteneriate puternice, care pot aduce valoare tehnologică pentru a genera permanent know-how.”
„Credem că România are premise reale să devină un hub de producție pentru drone în contextul european și NATO. Există infrastructură industrială, există resursă umană pregătită, dar mai ales are o poziționare geostrategică relevantă pentru flancul estic al Alianței.”
