Vizionarii care deschid drumul României

România nu doar că se adaptează la era dronelor, ci își construiește treptat propria strategie industrială și de securitate. Deși încă la început de drum comparativ cu țări mai avansate în acest domeniu, industria locală a dronelor este susținută de colaborări internaționale, finanțări europene și inițiative-pilot reale dezvoltate la nivel național.

Primii pași au fost făcuți în crearea unui ecosistem diversificat care include nu doar producători mari, ci și start-upuri inovatoare. Deschiderea către abordări diverse îi permite țării noastre să acopere segmente multiple ale pieței, de la drone agricole la sisteme militare sofisticate. Acest lucru poziționează România ca un actor emergent în industria de drone la nivel european, cu potențial de creștere rapidă în următorii ani.

„Credem că România are șansa de a-și renaște industria de aviație prin intermediul construcției de drone. Posedă o bază de talent semnificativă ce poate fi o rampă de lansare solidă în această industrie, anulând decalajele pe care le avem față de competitorii noștri externi. Suntem astăzi într-o situație similară cu cea a internetului la începutul anilor 2000, când, în România, tocmai lipsa unei infrastructuri, în condițiile în care restul lumii era mult în față, a condus la construcția acesteia la un nivel maxim de competitivitate. Cred că avem șansa acum să facem acest lucru cu industria dronelor din România, utilizând talentul ingineresc românesc, de la inginerie aerospațială la cel din industria IT. Instrumentele europene precum SAFE pot accelera acest proces, dacă sunt corelate cu politici industriale coerente și cu achiziții publice predictibile”, spune, pentru Forbes România, Răzvan Costea-Bărluțiu, co-CEO și Business development al companiei BraveX Aero.

BraveX Aero produce în România drone cu aripă fixă, cu autonomie de zbor extinsă. Compania s-a orientat, în principal, pe segmentul industrial dual-use, dronele fiind folosite atât în sectorul civil, cât și cel militar, utile în situațiile care cer survol pe suprafețe întinse, inaccesibile sau foarte dificile și scump de acoperit prin alte mijloace (aviație civilă sau militară, drone de tip copter). În sectorul civil, activitatea companiei este focalizată pe sectoarele de intervenții de urgență (IGSU, Salvamont etc) și de securitate – infrastructura critică, monitorizarea granițelor. În sectorul militar, aplicabilitatea este diversă, pornind de la furnizarea de soluții performante pentru antrenamentul trupelor la drone utilizate în ISR (Intelligence, Surveillance and Reconaissance) și sisteme counter-drone.

„Piața își va accelera expansiunea, inițial condusă de investiții importante în sectorul militar – urmând a se revanșa în sectorul civil. Numărul de drone produse va crește semnificativ, pe fondul unei cereri crescute –, iar acest lucru va conduce înspre modificări atât în legislație, cât și în ceea ce înseamnă infrastructura necesară dronelor, cum ar fi culoare de zbor dedicate pentru dronele civile. Cu siguranță, dronele vor avea un rol crescut în următorii ani și vor intra în țesătura vieții cotidiene din societate. Vedem o folosire extinsă începând de la activități zilnice de curierat civil până la utilizarea lor în cadrul medicinei de urgență (transportul probelor sau al medicamentelor). Dronele proiectate de BraveX Aero, cum este VIMANA-LS, sunt concepute în special pentru activități de salvare montană, acestea fiind ușoare și manevrabile, cu autonomie extinsă și permițând activități de localizare eficientă a persoanelor dispărute. Iar în aceste cazuri – o căutare eficientă înseamnă diferența între viață și moarte. O dronă ca VIMANA-LS, capabilă să zboare patru-cinci ore și să acopere zeci de kilometri pătrați, la o fracțiune din costul unui elicopter, face această eficiență și salvează o viață. Credem că, pentru România, o gamă autohtonă vastă și calitativă a furnizorilor de tehnică folosită în construcția dronelor nu este doar o năzuință – ci o necesitate strategică. Ca producător român de drone, facem pași importanți în această direcție, dronele noastre fiind 100% concepție și producție românească. Utilizarea cu predilecție a furnizorilor din România va ajuta la dezvoltarea unui ecosistem competitiv, atât pe plan intern, cât și extern”, mai completează Răzvan Costea-Bărluțiu.

***

Potențialul României în dezvoltarea industriei dronelor și a serviciilor furnizate prin intermediul lor se conturează tot mai mult odată cu apariția proiectelor inovative dezvoltate în plan local. MedLife este primul operator medical privat din România și din Europa Centrală și de Est care a implementat, în parteneriat cu compania australiană Skyy Network, un sistem de servicii de livrare cu drone pentru transportul de probe biologice pe distanțe medii și lungi.

Proiectul a primit aprobarea Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), a Direcției de Sănătate Publică Bihor și Arad, precum și a Ministerului Apărării Naționale. După aproape trei luni de teste și pregătiri, primele zboruri cu probe reale de la pacienți au fost deja efectuate. MedLife spune că operațiunile reduc la jumătate timpul de livrare în comparație cu transportul terestru, rezultatele testelor fiind disponibile în aceeași zi pentru toate testele standard.

Durata medie a unui zbor pentru transportul de încărcături este de aproximativ 19-28 de minute pe sens, respectiv mai puțin de o oră între Oradea și Arad. Drona zboară cu o viteză de croazieră de aproximativ 122 km/h. Aceasta reprezintă o economie de timp de peste 50% față de transportul terestru, adăugând, în același timp, o eficiență sporită în colectare și livrare prin autonomia oferită de sistem. Drept urmare, MedLife reușește să ofere pacienților săi rezultate mai rapide, reducând timpul de răspuns de la 24 de ore la aceeași zi, pentru 76% din analizele de laborator.

Noul sistem de transport introdus de MedLife utilizează trei drone Swoop Aero Kite, echipate cu tehnologie de ultimă generație și software de top, permițând navigabilitatea predictivă prin intermediul unui geamăn digital. Aeronavele sunt proiectate special pentru transport medical, complet autonome, un singur pilot putând monitoriza mai multe drone simultan. Atingerea umană este esențială doar pentru încărcarea și descărcarea probelor. Echipele medicale locale din cele patru puncte de colectare, precum și din laboratoarele MedLife Oradea și MedLife Arad au fost instruite și certificate de echipa Skyy Network pentru manipularea aeronavelor, specifică rolului lor.

„Decizia de a introduce acest sistem de transport a fost luată în urma unei analize preliminare, prin care am constatat că există o serie de avantaje importante la nivel operațional, care ne permit să eficientizăm activitatea în beneficiul pacienților noștri. Sistemul rămâne activ în vestul țării, pe rute între punctele de recoltare din județul Bihor și laboratoarele din Oradea și Arad. Acesta contribuie la menținerea calității probelor prin timpi de livrare mai predictibili. Spre exemplu, ruta Oradea – Arad, cu o lungime de aprox. 120 km, este, în prezent, cel mai lung traseu de zbor cu drona pentru transport de probe medicale din Europa, distanța fiind parcursă în mai puțin de 55 de minute. Pe termen mediu, ne propunem să extindem acest sistem și în alte regiuni, pe măsură ce cadrul operațional și legislativ va permite scalarea”, spun reprezentanții companiei MedLife.

***

România are toate premisele pentru a deveni un hub regional strategic în industria dronelor, datorită apartenenței la NATO, poziției la Marea Neagră și a bazei solide de expertiză tehnică. „Șansa reală de a ne impune la nivel european depinde însă de trecerea de la activități de import și asamblare la dezvoltarea de soluții proprii, relevante pentru nevoile de securitate și infrastructură actuale. Potențialul pieței este uriaș, deoarece trecem de la etapa în care dronele erau o noutate la o fază de adopție în masă. De aceea, investim în paralel în echipamente, cercetare și educație. Prin Skyline Academy și proiectele de certificare și autorizare pe care le-am demarat, ne asigurăm că viitorii piloți au pregătirea necesară pentru a opera aceste sisteme complexe la standarde internaționale. Un hub adevărat înseamnă un ecosistem complet: tehnologie de vârf susținută de operatori înalt calificați și de inovație locală. Există multiple inițiative din care facem parte, cum ar fi proiectul Drona Românească, inițiativa Centrului Euro-atlantic pentru Reziliență E-Arc, exerciții demonstrative cu participare NATO (OPEX 2024), forumuri, conferințe și workshopuri dar care rămân la stadiul de inițiativă și fără proiecte concrete, fără o mapare adecvată a capabilităților din industrie și resurselor existente și fără o definire clară a nevoilor pentru fiecare tip de capabilitate sau instituție”, este de părere Marcel Narița, Sales Manager în cadrul companiei Skyline Drones.

Potențialul pieței este imens pe măsură ce dronele devin un instrument standard în gestionarea infrastructurii și în misiunile de siguranță publică. Viitorul acestui domeniu în România depinde direct de echilibrul dintre inovația tehnologică și profesionalismul celor care o coordonează.

Skyline Drones este un furnizor de servicii profesionale cu drone în domenii critice, precum: agricultură de precizie, energie regenerabilă (eolian, solar și hidro), petrol & gaze, utilități (telecom, distribuție și transport energie, apă & canal), construcții și infrastructură strategică, securitate și supraveghere. În raport cu competiția, compania se poziționează ca un ecosistem complet. Spre deosebire de competitorii locali sau internaționali care sunt adesea specializați pe o singură direcție, Skyline Drones are capacitatea de a rezolva problema clientului intern, indiferent că are nevoie de hardware, software, servicii sau pregătire teoretică și practică. Față de jucătorii internaționali, avantajul diferențiator este prezența locală și adaptarea la contextul legislativ din România, prin asistență tehnică și consultanță aplicată – aspect dificil de acoperit de un vendor extern. În plan regional, și-au consolidat prezența în Europa de Est, cu proiecte recurente în Ungaria, Bulgaria, Serbia și Kosovo, iar în prezent au oferte active în Germania și Italia.

„Experiența piloților noștri, instruiți în Germania, Olanda, Franța, Spania și Elveția, împreună cu flota variată de drone și senzori specializați – de la LiDAR și multispectral până la senzori cu ultrasunete, de gaz sau ecosoundere de batimetrie –, ne permite să oferim soluții complete pentru scenarii complexe, de la infrastructură critică până la aplicații militare. Prin Skyline Academy, componenta noastră educațională, oferim cursuri teoretice (platforma de B2C) și practice de pilotare dronă (în incinta Aerodromului Utilitar Cioca din Timișoara). Am fost primii care au introdus în Clasificarea Ocupațiilor din România meseria de Pilot de dronă (cod COR – 315318). Conform Grand View Research, piața globală a dronelor va crește cu o rată anuală de 14,3% până în 2030, iar în România anticipăm o evoluție chiar mai accelerată, impulsionată de programe strategice precum SAFE. Următoarea generație de drone va fi marcată de autonomie, procesare în timp real și cooperare între platforme («swarm systems»), consacrând drona ca un element indispensabil dual-use”, mai declară, pentru Forbes România, Marcel Narița, Sales Manager în cadrul companiei Skyline Drones.

Cea mai importantă valoare competitivă a companiei derivă din experiența de peste nouă ani în industria dronelor, transformând know-how-ul românesc într-un avantaj strategic aplicat pe tehnologii UAV internaționale. Expertiza acumulată este completată de parteneriate solide cu lideri globali precum YellowScan, Centum, DeltaQuad, SPH Engineering, Diodon, C-Astral sau Quantum Systems, dar și de colaborări locale cu parteneri precum Transelectrica, Bureau Veritas, Vodafone, Universitatea Politehnica din București sau Institutul Național pentru Fizica Pământului. „Pe lângă soluții de integrare, avem în dezvoltare un proiect nou, 100% românesc – True North –, ce rezolvă o problemă stringentă în situația și contextul geopolitic actual în zonele de conflict și anume acționează ca un sistem complementar de localizare, poziționare și navigație în zonele fără GPS, sistem ce va putea instalat pe orice dronă de supraveghere, recunoaștere sau de atac. Soluția combină tehnologii complexe de AI (artificial intelligence), VIS (Visual Inertial System) sau VPR (Visual Place Recognition) și va fi prezentată la BSDA 2026, dar și la exercițiul OPEX 2026 de la Marea Neagră”, spune Marcel Narița.

***

În prezent, rolul dronelor este de a extinde capacitatea umană, de a fi folosite ca mijloace de transport sau a înlocui tehnica militară tradițională. Ele ajung în locuri inaccesibile fizic pentru om și, cel mai important, captează date pe care ochiul liber nu le poate vedea, prin diverse tehnologii: infraroșu (inspecțiile cu termoviziune), multispectral (hărțile de aplicare variate folosite în agricultura de precizie), scanare LiDAR (care pătrund prin vegetație și crează hărți digitale), radare sau magnetometre (care detectează obiecte adânc îngropate în sol), senzori cu ultrasunete (care măsoară grosimi de pereți cu 0,1 mm acuratețe), senzori de gaz (care măsoară cantitativ sau calitativ emisii de până la 28 de tipuri de gaze) sau zoom de mare distanță (folosit în inspecții sau misiuni de securitate, recunoaștere și supraveghere).

Pasiunea pentru drone pare că a prins destul de mult în rândul românilor, din ce ne arată o statistică pusă de dispoziție pentru Forbes România de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), instituție care reglementează și autorizează activitatea dronelor civile și a operatorilor de drone în spațiul aerian românesc.

Având în vedere prevederile cadrului legislativ specific, AACR estimează că în România există câteva zeci de mii de aeronave fără pilot la bord (atât aeronavele fără pilot construite de amatori, cât și cele produse în serie), ce sunt implicate în diferite activități de zbor (filmare/fotografiere aeriană, aerofotogrametrie, supraveghere linii de înaltă tensiune, supravegherea culturilor agricole, aplicarea tratamentelor fitosanitare, transport produse, activități de hobby etc.). Bucureștiul se află pe primul loc în România cu un număr de 5.962 de operatori drone persoane fizice, un număr de 367 de operatori drone persoane juridice și 3.183 de piloți UAS (Unmanned Aircraft System) înregistrați până în luna ianuarie 2026. Următoarele locuri sunt ocupate, în funcție de numărul total al operatorilor și piloților autorizați, de județele Cluj, Ilfov, Timiș, Brașov, Iași și Constanța.

Numărul aeronavelor fără pilot la bord este unul estimativ având în vedere faptul că prevederile legale obligă Operatorul UAS să se înregistreze pe aplicația online gestionată de autoritatea competentă din statul membru UE (AACR în cazul particular al României) și să obțină acel cod unic, înmatricularea/identificarea acestor aeronave nefiind în prezent obligatorie. Ulterior, acest cod unic este inscripționat pe aeronava/aeronavele utilizate de acest operator UAS în diferite activități de zbor în limitele categoriei deschis sau specific.

Până în luna ianuarie 2026, AACR nu a autorizat zone de spațiu aerian unde cei interesați pot testa diferite soluții tehnice/configurații de zbor ale unor aeronave fără pilot la bord, dar a primit două solicitări în acest sens, în prezent fiind analizată documentația-suport necesară emiterii unei autorizații.

România folosește drone și în aplicații de mediu și securitate, pe lângă agricultură și medical, iar finanțările PNRR și ale UE accelerează preluarea tehnologiei UAV pentru controale ecologice și protejarea infrastructurii critice. Există proiecte de cercetare și dezvoltare locale (de exemplu, INCAS) orientate spre prototipuri native și soluții inovative, dar și inițiative tech românești și competiții (hackathoane) care aduc în prim-plan prototipuri UAV pentru aplicații noi – inclusiv defensive sau de securitate.

Garda Națională de Mediu (GNM) a lansat, în octombrie 2025, prima acțiune de control în care utilizează drone cu scopul de a identifica arderile ilegale de deșeuri și verificarea modului de gestionare a acestora de către agenții economici, ca parte a unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Direcția Generală Management Operațional și alte structuri (Jandarmerie, Poliție, Poliția de Frontieră, DSU), a anunțat implementarea unui proiect finanțat prin Programul Național 2021–2027 „Securitate Internă” pentru dezvoltarea capacității de protejare a spațiilor publice și a infrastructurii critice prin utilizarea UAS (drone) și sisteme anti-dronă (C-UAS) cu un buget de peste 3,57 miliarde de lei. Nu în ultimul rând, tot în România a fost implementat un proiect de drone pentru căutare și salvare (SAR) printr-o colaborare între Salvamont România și Vodafone România. Sistemul folosește drone capabile să devină stații de comunicații și senzori termici, sprijinind echipele de salvare montană prin detectarea persoanelor și comunicații îmbunătățite în zone greu accesibile. Tot în acest context, Salvamont Gorj a creat un Centru Național de Analiză de Date care procesează imaginile de la drone pentru a localiza rapid persoane dispărute sau pericole naturale (de exemplu, căderi de pietre sau instabilități pe trasee).

***

Dincolo de cifre și dezvoltări la nivel de industrie, tinerii pasionați de tehnologie din România au la dispoziție mecanisme care să-i susțină în parcursul lor către noi descoperiri în domeniu. Astfel, sub umbrela European Defence Fund (EDF) – Fondul European de Apărare – destinat să intensifice inovația în sectorul de apărare în UE și să ajute start-upurile, IMM-urile și alte companii inovatoare să treacă de barierele tradiționale de intrare în industria apărării și să își aducă tehnologiile pe piață – a fost creat la nivel european programul de sprijin EUDIS. În total, 1,46 miliarde de euro provin din Fondul european de apărare (FED), iar 400-500 de milioane de euro provin din alte surse publice și private. În Programul de lucru al FED 2025, finanțarea totală disponibilă pentru EUDIS este de 336,6 milioane de euro. În 2025, prin intermediul acestui program, a fost finanțat cel de-al doilea Hackathon de Apărare EUDIS (9-11 mai 2025), care s-a desfășurat în opt locații ale UE cu scopul de a identifica și finanța dezvoltarea de soluții pentru Ucraina și contexte operaționale similare.

România s-a remarcat prin cea mai numeroasă participare la hackathonul EUDIS, cu 130 de participanți și 24 de proiecte prezentate, urmată de Germania (119 participanți și 16 proiecte propuse), Olanda și Portugalia (110 participanți și 13, respectiv 14 proiecte înscrise). Juriul din România a premiat patru echipe: SkyHunter (locul I – a dezvoltat un interceptor autonom, realizat prin imprimare 3D, conceput pentru protejarea spațiului aerian prin monitorizarea continuă a împrejurimilor în vederea detectării dronelor inamice, pe care le poate neutraliza automat. Fiecare sistem este alcătuit din module compacte, care pot fi instalate pe acoperișuri sau în zone deschise, și rămâne inactiv până la activarea sa de către senzorii vizuali și acustici integrați), AeroCipher (locul II – a propus un sistem care detectează și decodifică semnale acustice, ce poate fi utilizat în identificarea sistemelor autonome inamice, precum și în transmiterea de mesaje codificate), ApexNAV și BraveX (locul III – a propus un sistem care funcționează ca o alternativă pentru GPS în zone cu război electronic, iar BraveX, o dronă hibridă, capabilă să îndeplinească misiuni în supravegherea frontierelor și în situații de urgență). Premiul I are o valoare de 2.500 de euro, iar premiul II, de 1.500 de euro. Echipa SkyHunter va beneficia de două luni de mentorat intensiv, constând în aproximativ 40 de ore de consultanță oferită de experți. Celelalte echipe câștigătoare vor avea acces la un program extins de mentorat, pe o perioadă de până la șase luni, totalizând serviciile oferite la o valoare estimată de minimum 16.000 de euro.

Pe parcursul lunii ianuarie 2026, echipele câștigătoare din fiecare țară și-au prezentat proiectele în fața reprezentanților statelor membre ale Uniunii Europene. Cele trei proiecte desemnate câștigătoare la nivel european vor fi invitate ulterior la un eveniment internațional de prestigiu, unde își vor expune soluțiile inovatoare.

***

Tot din perspectiva dezvoltării amprentei locale am discutat cu Bogdan Ochiana, CEO-ul Orbotix Industries și antreprenor român cu o mentalitate orientată spre soluții, inspirat de actualele provocări de securitate din Europa, în special de războiul din Ucraina. Având un background în consultanță de management și o carieră internațională care se întinde pe America de Nord, Asia și Europa, Bogdan Ochiana a cofondat Orbotix pentru a răspunde nevoii urgente de tehnologii avansate în domeniul apărării și securității.

„Trebuie să fim realiști și să recunoaștem că, pe zona de hardware industrial, România are încă de recuperat un decalaj semnificativ față de Vest, mai ales când vorbim de componente militare critice, de la comunicații securizate la microelectronică avansată. Aici, lanțul logistic regional încă suferă la capitolele scalabilitate și constanță în calitate. Însă adevăratul avantaj competitiv al României, și punctul unde noi excelăm, este materia cenușie. Inima tehnologiei Orbotix, adică tot ce înseamnă dezvoltarea de bază în inteligență artificială și autonomie, este dezvoltată integral aici, cu unii dintre cei mai buni ingineri din Europa. Viziunea noastră pe termen lung este să creăm o punte strategică. Adică să folosim excelența software locală ca motor principal, în timp ce construim un ecosistem de producție hardware distribuit la nivel european. În această arhitectură, România nu este o simplă anexă de asamblare, ci centrul de comandă și inovare”, spune, pentru Forbes România, Bogdan Ochiana.

Strategia pe care o abordează este una de consolidare a competențelor. Combină talentul ingineresc din România cu o viziune pan-europeană. Scopul este de a transforma România dintr-un simplu consumator de securitate într-un pilon activ al suveranității tehnologice europene. „Ne concentrăm pe clienți din domeniul apărării și securității, adoptând o abordare dual-use care acoperă forțele armate, structurile de aplicare a legii, siguranța publică și protecția infrastructurilor critice. Practic, miza noastră este acolo unde riscul e mare. Monitorizăm frontierele și perimetrele strategice, adică acele zone unde viteza de reacție și claritatea informației fac diferența dintre un incident gestionat bine și o criză care degenerează și provoacă pagube, vulnerabilizând comunități și, implicit, securitatea statului român. În ceea ce privește competiția, refuzăm să privim inovația în defense-tech ca pe un joc cu sumă zero. Ecosistemele regionale puternice generează rezultate mai bune: un ritm de inovare mult mai alert și cicluri de dezvoltare accelerate, lanțuri de aprovizionare mai solide, capacități de producție mai mari și un dialog mult mai matur cu guvernul și restul instituțiilor statului. Orbotix se poziționează ca un liant pragmatic în acest ecosistem. Rolul nostru este să conectăm nevoia operațională urgentă din teren cu o tehnologie care nu doar promite, ci este scalabilă și gata de implementare imediată”, mai spune Bogdan Ochiana.

Orbotix schimbă paradigma în industria de apărare printr-o agilitate specifică sectorului tech, dar aplicată unor standarde militare riguroase. Spre deosebire de marii integratori tradiționali, compania nu operează cu termene de ani de zile, ci se concentrează pe cicluri scurte de dezvoltare și validare, ghidate direct de feedbackul din teren.

„Această companie a apărut ca un răspuns pragmatic la realitățile dure ale războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. Misiunea noastră nu este doar tehnologică, ci și umană. Ne dorim să reducem riscul pentru personal și să simplificăm presiunea de pe umerii operatorilor. Nu mai privim dronele ca pe niște simple gadgeturi, ci ca pe un strat fundamental de infrastructură invizibilă pentru siguranța comunității. Rolul lor este să extindă capacitățile umane acolo unde riscul este prea mare sau timpul de reacție este critic. Această filozofie stă la baza produselor noastre. Pe de o parte, avem VIGIL-1, sistemul nostru aerian pentru monitorizare persistentă. Pe de altă parte, am dezvoltat VMBRA, o platformă avansată de AI care procesează fluxuri video în timp real, fie că vin de la drone, camere fixe sau body-cam-uri. Practic, transformăm ore întregi de înregistrări video în informație acționabilă instantaneu. Este o tehnologie dual-use care servește la fel de bine atât protecției frontierelor, cât și intervențiilor civile de urgență, păstrând însă întotdeauna factorul uman ca decident final”, completează Bogdan Ochiana.

Privind spre viitor, CEO-ul Orbotix Industries crede că următoarea generație de drone nu va mai fi definită de cine zboară mai repede, ci de autonomia reală în medii ostile. Viitorul aparține sistemelor capabile să ia decizii și să se coordoneze în „roiuri” chiar și atunci când comunicațiile sunt bruiate sau tăiate complet. Nu este doar o tendință tehnologică, ci o cerință obligatorie dictată de realitatea câmpului de luptă modern, unde războiul electronic dictează regulile jocului. În acest context extrem de volatil, avantajul strategic al Orbotix vine din focusul obsesiv pe „creierul” sistemului, nu doar pe capacitatea lui de zbor.

Vizionarii care deschid drumul României

„Numărul de drone produse va crește semnificativ, pe fondul unei cereri crescute, iar acest lucru va conduce înspre modificări atât în legislație, cât și în ceea ce înseamnă infrastructura necesară dronelor.” – Răzvan Costea-Bărluțiu, co-CEO și Business Development BraveX Aero

Reprezentanții companiei MedLife

„Șansa reală de a ne impune la nivel european depinde însă de trecerea de la activități de import și asamblare la dezvoltarea de soluții proprii, relevante pentru nevoile de securitate și infrastructură actuale.” – Marcel Narița, Sales Manager Skyline Drones

„Adevăratul avantaj competitiv al României, și punctul unde noi excelăm, este materia cenușie. Inima tehnologiei Orbotix, adică tot ce înseamnă dezvoltarea de bază în inteligență artificială și autonomie, este dezvoltată integral aici, cu unii dintre cei mai buni ingineri din Europa.” – Bogdan Ochiana, CEO-ul Orbotix Industries