Energia regenerabilă a ajuns într-un paradox: producția excesivă începe să afecteze profitabilitatea sectorului. În Uniunea Europeană, acest fenomen de „auto-canibalizare a valorii” a dus la pierderi de peste 14 mld. de dolari pentru producători în 2025, pe fondul variațiilor mari de producție și consum, care impun regândirea modului în care electricitatea este utilizată, stocată și distribuită.
O analiză realizată de un grup de autori ai Boston Consulting Group, printre care Balázs Kotnyek (Partner & Associate Director) și Zsófia Beck (Managing Director & Partner), ambii din biroul din Budapesta, examinează situația actuală a pieței energiei regenerabile, provocările cu care aceasta se confruntă și posibilele soluții.
Sursele de energie regenerabilă — în principal eoliană și solară — au înregistrat un succes remarcabil în ultimul deceniu. Până la sfârșitul anului 2025, acestea au devenit cea mai mare sursă de producere a energiei electrice la nivel global. Principala barieră în calea dezvoltării lor a fost inițial costul ridicat, însă aceasta a fost în mare parte depășită. Următoarea provocare majoră nu mai este extinderea capacităților regenerabile cu orice preț, ci creșterea flexibilității sistemului energetic.
Problema de bază este că sursele regenerabile produc, de regulă, electricitate în același timp. Atunci când bate vânt puternic sau există soare intens, cantități mari de energie sunt injectate simultan în rețea. Dacă acest lucru coincide cu o cerere redusă, prețurile scad brusc și pot deveni chiar negative — ceea ce înseamnă că producătorii ajung să plătească pentru a livra energia. Cu alte cuvinte, abundența tehnologiei îi reduce chiar valoarea.
În mai multe țări europene, producătorii de energie eoliană și solară își vând deja electricitatea la prețuri mult sub media pieței angro. Numărul orelor în care prețurile au fost negative a crescut de peste două ori în doar câțiva ani.
Producția distribuită (ex. panouri solare) amplifică surplusul de energie, iar limitările rețelei pot duce la supraproducție locală chiar când există cerere în alte zone. Subvențiile și prețurile garantate ajută doar parțial; soluția reală este un sistem energetic mai flexibil, adaptat variațiilor de producție.
Flexibilitatea pe termen scurt se bazează pe prognoză și stocare rapidă (ex. baterii), care reduc volatilitatea prețurilor și cresc veniturile producătorilor. „Centralele virtuale” conectează producători și consumatori mici, permițându-le să contribuie la echilibrarea sistemului. Flexibilitatea pe termen mediu este mai dificilă și necesită mutarea consumului în timp, electrificare și soluții precum hidrogenul, susținute de reguli de piață adecvate.
Perioadele cu producție regenerabilă scăzută cresc dependența de combustibili fosili, ceea ce duce la prețuri mai mari și emisii ridicate. Finlanda arată cum flexibilitatea poate reduce volatilitatea, prin reguli de piață, prognoză mai bună și investiții în stocare și încălzire electrică. Până în 2025, cazanele electrice instalate pot acoperi până la un sfert din cererea maximă de electricitate.
Direcții pentru viitor propuse de BCG
- Investițiile în energie regenerabilă ar trebui planificate nu doar în funcție de capacitatea instalată, ci și de valoarea pe care o aduc sistemului. Este important ca centralele să producă energie acolo și atunci când este cea mai mare nevoie. De exemplu, orientarea panourilor solare mai mult spre vest poate muta producția către după-amiază și seară, când cererea este mai mare, și reduce producția la prânz, când există deja surplus.
- Producția regenerabilă trebuie gestionată activ: în anumite situații, reducerea deliberată a producției poate fi o decizie rațională. Sistemele de stimulente trebuie astfel concepute încât să nu recompenseze producerea de surplus inutil.
- Flexibilitatea pe partea de consum trebuie încurajată, de exemplu prin tarife dinamice, diferențiate în funcție de oră, pentru consumatorii care își pot ajusta consumul. Această flexibilitate depinde mai puțin de investiții majore și mai mult de coordonare de piață, comunicare și stimulente economice corect concepute.
- Reglementarea și planificarea sistemului trebuie să ia tot mai mult în calcul atât flexibilitatea pe termen scurt, cât și pe termen lung. Volatilitatea în creștere face ca riscurile rare, dar cu impact mare, să devină mai importante. Valoarea la nivel de sistem a soluțiilor care le pot gestiona — precum extinderea rețelei sau capacitățile de rezervă — este în creștere.
Sistemul energetic al viitorului va fi mai volatil, iar provocarea nu este eliminarea variațiilor, ci gestionarea lor eficientă. Țările care vor avea succes sunt cele care nu doar produc energie regenerabilă, ci știu să o valorifice într-un sistem flexibil și integrat.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.