FacebookTwitterLinkedIn

În industria bancară, definită de cifre, reglementări și prudență, Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România, vorbește despre oameni, intuiție și rost. Nu ca exercițiu de imagine, ci ca ax central al leadershipului său.

Cu aproape trei decenii petrecute în aceeași instituție, Mihaela Lupu este genul de lider care nu confundă forța cu volumul și nici viteza cu graba. Povestea ei profesională începe într-o Românie aflată în tranziție, fără vizibilitate prea mare în privința perspectivelor de la acea vreme. În 1990, intra la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, iar perspectivele puteau duce oriunde, pentru că totul se scria, practic, de la zero.

„În perioada aceea, trebuie să ne amintim că ne trezisem peste noapte cu libertăți cu care nu știam ce să facem, stătusem prea recent la coadă «la orice» și nu toți aveam o pereche de jeans cu un an înainte”, povestește Mihaela Lupu.

Era o societate care ieșea din penurie și improviza reguli pentru o economie de piață pe care nu o mai trăise. Alegerea economiei – ca domeniu de studiu, într-un context în care viitorul părea complet imprevizibil – a fost o formă de intuiție lucidă. „Am realizat la timp că nu sunt făcută pentru Automatică. Economia mi-a plăcut foarte mult și m-am simțit atrasă suficient încât să aleg Academia de Studii Economice”, spune ea.

Privind înapoi, acea decizie, luată la 18 ani, nu a fost doar una de studiu, ci una de identitate profesională. Relațiile Economice Internaționale i-au oferit acces la concepte și mecanisme care nu existau încă în economia românească, dar care aveau să devină fundamentale mai târziu, într-un sistem bancar integrat european.

Loialitate fără stagnare

Într-o lume profesională obsedată de mobilitate, parcursul Mihaelei Lupu pare neobișnuit. Aproape 30 de ani în aceeași organizație pot fi interpretați superficial ca stabilitate lipsită de risc. Realitatea este însă alta. A trăit profesional atât cât ar fi schimbat 10 joburi. Fuziuni succesive, achiziții complexe, integrarea unor portofolii majore, roluri de board, responsabilități de grup, șase ani petrecuți la Milano și coordonarea funcțiilor de CFO în 11 țări din Europa Centrală și de Est – toate acestea au însemnat transformare continuă.

„Am trăit, de exemplu, experiența unică a unei fuziuni triple: abia ce fuzionasem HVB Creditanstalt cu Banca Comercială Ion Țiriac, că în anul imediat următor s-au unit UniCredit cu HVB Țiriac și apoi a venit preluarea Banca di Roma. Am crescut organic, profesional vorbind, nu am ars etape, am făcut tot ce se putea face în zona de Finance – am ajuns membru de board responsabil de Finance, am lucrat și la preluarea celor două portofolii de la RBS, apoi am fost promovată la grup pentru șase ani. Nimic din toate acestea nu înseamnă imobilitate. Loialitate, da”, spune ea.

Pentru Mihaela Lupu, loialitatea nu a fost un compromis, ci un cadru în care creșterea a fost posibilă. „Nu simt că loialitatea a venit cu niște costuri. Este despre cum suntem construiți și cum răspundem atunci când suntem susținuți și apreciați. Și eu am fost”, mai spune CEO-ul UniCredit Bank România.

Criza, ca școală de leadership

Dacă există un fir roșu care traversează cariera Mihaelei Lupu, acesta este expunerea constantă la situații-limită. „Cele mai formative momente au fost cele tensionate”, spune ea, fără dramatism. Fuziuni, relocări internaționale, pandemie, începutul războiului din Ucraina – toate au venit în valuri succesive. Nu vorbește despre decizii „eroice”, ci despre un proces mai puțin vizibil: gestionarea emoțiilor, asumarea greșelilor, capacitatea de a decide cu informații incomplete. „Abilitatea de a rezolva situații complexe crește cu cât treci prin mai multe situații cât mai diverse”, mai spune ea. Poate cea mai importantă lecție: în momentele dificile, liderul setează tonul.

„Sunt unele momente dificile din care simți că nu vei ieși niciodată. Totuși, cu cât înțelegi mai repede ce poți influența și ce nu, cu atât mai rapid găsești soluții. Astfel, reușești să îi mobilizezi și pe ceilalți să caute rezolvări, în loc să își plângă de milă că o situație este grea”, explică bancherul.

Leadershipul, în această logică, nu este despre certitudini absolute, ci despre decizii luate cu informații incomplete și asumarea greșelilor atunci când ele apar. „Din fiecare situație acumulezi experiență, mai ales din cele în care ești suficient de onest cu tine să recunoști că ai greșit”, mai spune ea.

Integrarea

Fuziunile bancare sunt adesea descrise în termeni tehnici. Pentru Mihaela Lupu, adevărata complexitate este umană. A fost parte din echipe preluate și a învățat cât de dificil este sentimentul pierderii identității profesionale.

„Am avut experiența de a fi în echipe preluate și am ținut minte, chiar dacă au trecut ani mulți, că nu a fost ușor să mă adaptez. Așa că am ascultat mult și am încercat să detectez din timp tensiunile care se creează atunci când fiecare crede că așa cum se fac lucrurile «aici» este cel mai bine”, spune ea.

În integrarea UniCredit cu Alpha Bank, finalizată într-un timp-record, componenta umană a fost la fel de importantă ca migrarea sistemelor. Succesul unei fuziuni depinde, în final, de oamenii care o pun în practică. Comunicarea constantă, echipele mixte și respectul profesional au fost esențiale, chiar și atunci când unii au ales să plece. „Nu îi vei mulțumi niciodată pe toți”, mai spune Mihaela Lupu. De aceea și-a încurajat oamenii să gândească în viitor, nu în trecut, căci integrarea nu este despre ce se pierde, ci despre ce se construiește.

Fuziunea cu Alpha Bank a fost un proces accelerat și foarte bine coordonat. „Am asigurat continuitatea operațională și ne-am străduit să minimizăm disconfortul simțit de clienți. În orice integrare de această amploare, volumele mari de date, alinierea sistemelor IT și armonizarea proceselor operaționale reprezintă zone sensibile. Prioritatea noastră a fost să anticipăm orice impact posibil și să implementăm măsuri de control robuste, astfel încât clienții și partenerii noștri să nu resimtă această tranziție”, spune bancherul.

Aspectul extrem de important de gestionat în astfel de procese este componenta umană – integrarea unor culturi organizaționale diferite într-o singură echipă coerentă. „Am fost consistenți în comunicarea internă, training și suport pentru angajați, pentru că succesul unei fuziuni depinde, în final, de oamenii care o pun în practică.

Faptul că am reușit să finalizăm fuziunea în timp-record arată soliditatea echipelor implicate și capacitatea noastră de a gestiona proiecte complexe, menținând, în același timp, standarde ridicate de calitate și conformitate”, subliniază Mihaela Lupu.

Exemplul personal

„Lead by example” nu este, pentru ea, un slogan. Este un comportament zilnic. „Sunt foarte orientată spre oameni și, de asemenea, îmi suflec mânecile oricând e nevoie, iar asta bănuiesc că pe oricine întrebați în UniCredit vă va confirma. De asemenea, îmi asum ceea ce fac și ceea ce fac echipele mele. Asta aștept și de la colegii mei”, spune Mihaela Lupu.

În zilele dificile, își asumă greșelile – ale ei și ale echipei. În zilele bune, lasă echipa să primească meritul. Empatia nu este negociabilă, chiar într-o industrie ultra-reglementată. „Faptul că suntem puternic reglementați nu exclude empatia.” Dimpotrivă, într-o lume care se digitalizează accelerat, apropierea de oameni devine o ancoră. CEO-ul UniCredit Bank România crede că stilul de leadership apropiat de oameni, mai ales în această lume, nu numai reglementată puternic, dar care se va și digitaliza exponențial în perioada următoare, poate fi soluția pentru păstrarea sensului. Și mai crede că este o chestiune de alegere să fii empatic.

Complexitatea Europei

Cei șase ani petrecuți la Milano au fost decisivi pentru ea. „Am realizat că, uneori, punerea în ecuație a prea multor elemente poate ucide o intuiție puternică”, mai spune bancherul. Acceptarea rolului a fost rapidă, bazată pe încredere. Pentru că venea din partea unor nume cu care era o onoare profesională să lucreze îndeaproape și care aveau suficientă experiență să evalueze potrivirea între ce putea să ofere și ce aveau ei nevoie în acel rol.

„Am realizat că empatia și înclinarea spre oameni, chiar și spre cei pe care nu i-ai cunoscut niciodată, dar care devin echipa ta, pot face diferența, într-o lume care nu este deloc ușoară, pentru că ești străin cu totul de locul și de mediul respectiv. Am învățat că schimbarea de perspectivă culturală și de context te poate determina să îți reevaluezi certitudinile. Începi să redeschizi subiecte în care erai absolut sigur că ai dreptate, pentru că, dintr-odată, ai acces la mult mai multă informație. Poți compara o multitudine de aspecte: de la țări diferite la comportamente variate ale piețelor”, detaliază Mihaela Lupu.

Coordonarea funcțiilor de CFO în 11 țări a adus o perspectivă rară asupra complexității Europei. „Când coordonezi 11 țări, inevitabil se întâmplă ceva, undeva. Am trecut prin multe în doar doi ani și asta mi-a reconfirmat că, oricât de dificile par situațiile, trebuie să gestionezi totul, ori ca întreg, ori pe bucăți, și că la aproape orice există soluție”, mai spune ea. Pandemia și contextul geopolitic au transformat această experiență într-o probă de anduranță.

„Am început să îmi doresc mai mult, să fiu mai aproape de țări, de business, pentru că în acest rol am lucrat cu toate zonele de business din cele 11 țări, pe când înainte, în cei patru ani în rol de Holding, am avut parte de mult mai multă interacțiune cu reglementatorii și Executive Committee-ul Grupului. De aceea a fost o tranziție atât de binevenită pentru mine, în ciuda faptului că a fost o perioadă extrem de complicată (am prins în acest rol anii 2021-2023, deci pandemia și exact începutul conflictului din Ucraina)”, povestește Mihaela Lupu.

Într-un grup paneuropean ca UniCredit, stabilirea de-a lungul anilor a unor relații profesionale și de încredere cu colegii din Milano și din toate țările grupului este un aspect foarte important. La întoarcerea acasă, Mihaela Lupu a adus mentalitatea că, în orice face, împreună cu echipa sa, este relevant să compare (performanța, abordarea, experiențele) pentru a înțelege, în primul rând, unde sunt zone de creștere, de îmbunătățiri și apoi să înțeleagă cum pot fi depășite limitele.

„Am mai venit cu convingerea că avem foarte mult potențial de creștere în România, dacă ne suflecăm mânecile mai mult și suntem disciplinați să executăm mai degrabă decât să vorbim, dacă sintetizăm mai repede ce avem de spus și ne respectăm planul cu disciplină. Și mai e ceva – apropo de experiențele culturale diverse cu care am fost în contact – dacă ne plângem mai puțin”, explică CEO-ul UniCredit Bank România.

Femeile în banking și diversitatea reală

Mihaela Lupu evită discursurile facile despre gen. A fost una dintre puținele femei din boardurile bancare românești încă din 2012, dar nu consideră că a fost dezavantajată intern. „Nu sunt adepta unui echilibru de gen de dragul echilibrului de gen. Totul trebuie să pornească de la competențe.” Diversitatea care contează cu adevărat este cea a ideilor. „Orice formă de diversitate ne face să progresăm, însă, în principal, diversitatea de idei.”

Mihaela Lupu crede că România este într-o poziție mai bună decât alte țări din punct de vedere al diversității de gen.

„Nu cred că incluziunea este locul unde avem de lucru atât de mult, cât problema noastră mare este să ne păstrăm competențele, și să le păstrăm în țară. Ce ne străduim noi să facem este să lucrăm cu toată organizația, să devenim tot mai buni și astfel să devenim mai atractivi ca angajator. Suntem o instituție redutabilă, care înseamnă soliditate, scalare și care susține puternic și economia, iar asta nu se poate face decât cu incluziune de idei și oameni buni”, spune CEO-ul UniCredit Bank România.

Sistemul bancar în 2030

Optimismul ei este unul calculat. „Aș spune că sistemul bancar românesc este pregătit să susțină economia reală, noi ca jucători de top cu siguranță. Eu sunt optimistă și sper să se rezolve chestiunile structurale mai devreme de 2030 și să fim mai relevanți în Europa decât suntem astăzi”, susține bancherul.

Sistemul bancar românesc este solid, spune ea, dar vulnerabilitatea vine din dezechilibrele economice și din ajustarea fiscală care va continua până în 2031. „Vulnerabilitățile economiei românești sunt cele asupra cărora trebuie să avem ochii ațintiți, și anume dezechilibrele economice care afectează structural performanța economică și financiară a companiilor cu impact, afectează angajații și calitatea vieții tuturor”, explică Mihaela Lupu.

Incertitudinile și volatilitățile geopolitice externe fac ca toate acestea să se resimtă și mai puternic și să accentueze starea de alertă. „Însă aș spune că ultimele noutăți legate de nivelul deficitului pentru anul 2025 ne fac să privim mai încrezători decât am crezut cu câteva luni înainte și să confirme optimismul meu legat de reziliența economiei românești. Aș adăuga că este probabil să vedem cea mai mare vulnerabilitate în zona de calitate a portofoliilor, ținând cont de faptul că ajustarea fiscală va continua până în 2031, iar contextul economic global rămâne incert, cu multe surse de riscuri. De asemenea, pe fondul unei intermedieri financiare scăzute, consolidarea sectorului bancar va continua, iar sectorul va trebui să accelereze procesul de adoptare a soluțiilor AI, pentru a eficientiza costurile și a ține pasul cu nevoile clienților”, detaliază CEO-ul.

În același timp, Mihaela Lupu vede oportunități clare: consolidare, adopție accelerată a AI, investiții masive prin fonduri europene. Un scenariu pozitiv ar consta, în opinia sa, în consolidare fiscală credibilă, asociată cu reforme în colectarea taxelor, îmbunătățirea guvernanței companiilor publice, aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și absorbția fondurilor europene la care România are acces. „România are șanse mari să ajungă aproape de potențial în 2030, dacă va continua să își corecteze dezechilibrele și va investi cu ajutorul fondurilor europene. Până în 2030, România poate accesa aproximativ 50 de miliarde de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Politica de Coeziune și prin Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE), care vor fi direcționate în mare parte către infrastructură, dar vor sprijini și alte investiții, cum ar fi spitalele, digitalizarea, tranziția energetică și modernizarea administrației publice. Investitorii cred în atingerea potențialului economic și în momentul de față vedem un interes crescut pentru România, cu o percepție îmbunătățită asupra riscului și un optimism cu privire la traiectoria fiscală viitoare”, explică bancherul.

Curaj și prudență

Rolul unei bănci mari, într-o lume volatilă, este dublu. „Cred că trebuie să fie și prudentă, și curajoasă. Uneori, curajul înseamnă să spui nu. Alteori, să susții proiecte ambițioase când alții ezită”, declară CEO-ul UniCredit Bank România. Este, de fapt, o definiție a stilului ei de leadership.

O bancă trebuie să fie prudentă pentru a menține o calitate ridicată a portofoliilor și pentru a proteja banii acționarilor și deponenților, dar suficient de curajoasă încât să inoveze și să sprijine proiectele ambițioase, care favorizează progresul economic. Orice criză sau punct de cotitură creează oportunități valoroase pentru cei curajoși, dispuși să își asume riscuri calculate. „UniCredit rămâne dedicată unei creșteri responsabile, unui management riguros al riscurilor și unui angajament ferm față de clienți, comunități și parteneri. În viziunea noastră, adevărata forță rezidă în echilibrul dintre prudență și acțiune, iar acest echilibru ne permite să navigăm cu încredere într-un mediu volatil și să sprijinim în mod real economia locală”, mai spune Mihaela Lupu.

Angajamentul UniCredit România spus într-o singură frază este același dintotdeauna. „Să ne ajutăm comunitățile să crească. Misiunea UniCredit România pentru următorul deceniu este să combinăm digitalizarea avansată cu expertiza consultativă a forței noastre de vânzări, pentru a oferi soluții financiare simple, inteligente și sustenabile, care sprijină clienții să ia decizii mai bune și să prospere într-o economie responsabilă”, conchide bancherul.

Dacă ar fi să lase o amprentă personală, dincolo de cifre, Mihaela Lupu ar vrea ca oamenii să spună despre ea că a adus valoare în viața lor, prin felul în care are încredere că fiecare își poate găsi rostul, rolul în care să muncească cu pasiune și cu sens. Faptul că UniCredit a devenit un reper de încredere și soliditate pentru economia românească, contribuind la un upgrade legitim al percepției asupra României, este meritul întregii sale echipe, pentru care Mihaela Lupu este recunoscătoare.

În cariera sa, Mihaela Lupu a învățat că succesul vine numai cu muncă grea. Munca este un ingredient care nu poate să lipsească.

Că sunt momente în care pot exista anumite dezechilibre, fie într-o direcție, fie în alta, valabil atât pentru viața personală sau profesională, mereu trebuie să căutam echilibrul. „Perioadele excepționale, proiectele intense, de regulă aceste momente nu ni le alegem, dar e alegerea noastră cum ne poziționăm vizavi de ele când apar, dacă le vedem ca oportunități sau nu”, mai spune ea. La final, când presiunea funcției dispare, ancora rămâne simplă – ajutorul necondiționat al familiei, după cum ne spune ea.

Într-o lume obsedată de viteză și vizibilitate, Mihaela Lupu construiește pe termen lung. Fără zgomot. Dar cu efecte structurale.

-268 de sucursale are rețeaua UniCredit Bank România

-1,6 miliarde lei este profitul UniCredit în România, în 2025

-113,9 miliarde lei este valoarea activelor UniCredit în România, în 2025

-11% este cota de piață a activelor (estimat decembrie 2025) UniCredit în România

-4.475 este numărul angajaților UniCredit Bank România la finalul anului 2025

fotografii: Oltin Dogaru

hairstyle & make-up: Gabriela Buică