Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social și geopolitic.
Ioan Teslaru, CEO Intertranscom
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2025?
Reconstrucție. 2025 a fost anul în care am trecut de la planuri ambițioase la implementare concretă. Prin retehnologizarea fabricii din Beclean și extinderea capacităților noastre industriale, am reconstruit o platformă metalurgică aflată în dificultate din punct de vedere financiar și am transformat-o într-un hub productiv modern, cu peste 96.000 tone capacitate anuală de oțel fasonat și o gamă largă de produse noi. Nu doar clădiri și echipamente au fost reconstruite, ci și încrederea comunității din Beclean în viitor și a comunității de business în potențialul industriei metalurgice românești.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2025? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Ne-a îngrijorat contextul instabil generat de noile măsuri fiscale, de blocajele birocratice în infrastructură și de creșterea costurilor logistice. Cu toate acestea, rezultatele au depășit estimările inițiale, datorită investițiilor strategice în producție, eficiență energetică și diversificarea portofoliului. Fabrica de la Beclean a devenit complet funcțională într-un timp record, iar comenzile venite din proiectele mari de infrastructură și construcții civile au validat direcția noastră.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina) și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea companiei dvs.?
Aceste contexte au crescut incertitudinea în lanțurile de aprovizionare, au adus presiuni pe marje și au afectat planificarea investițiilor la nivel național. Totuși, am ales să accelerăm transformarea digitală și retehnologizarea, pentru a crește controlul intern și adaptabilitatea.
În paralel, am reiterat apelul ferm către factorii de decizie de a elimina IMCA, în contextul în care INTERTRANSCOM IMPEX SRL dezvoltă proiecte de investiții ample și înregistrează, la finalul anului 2025, o creștere de 20% a numărului efectiv de salariați față de anul precedent. Mentinerea acestui impozit aduce o presiune suplimentară și reprezintă o barieră semnificativă pentru dezvoltările noastre ulterioare.
Pentru o companie 100% românească, care reinvestește constant în infrastructură, tehnologie și echipe, stabilitatea legislativă și predictibilitatea fiscală sunt esențiale pentru a continua ritmul de dezvoltare și a menține contribuția pozitivă la economie.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Ca puncte tari avem know-how local solid în industrie și construcții, o rețea logistică internă competitivă, capacitatea de adaptare rapidă a antreprenorilor.
La puncte slabe, aș menționa impredictibilitate legislativă și fiscală, acces dificil la finanțare pentru investiții industriale mari, lipsa unei viziuni coerente pe termen lung în infrastructură și energie.
Ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Stabilitate legislativă, accelerarea marilor proiecte de infrastructură și susținerea producătorilor locali prin politici clare de reindustrializare. Avem nevoie de o strategie pe termen lung care să susțină „Made in Romania” nu doar ca etichetă, ci ca avantaj competitiv.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dvs. de business pentru anul viitor?
Vizăm extinderea exporturilor – în special pe piețele est-europene (HU, PL), apoi diversificarea gamei de produse metalurgice, inclusiv elemente de nișă pentru infrastructură, cât și digitalizare și eficiență operațională – de la trasabilitate la integrare completă a comenzilor și fluxurilor.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați în anul 2026?
Pentru noi, Intertranscom, anul 2026 se anunță ca un punct de inflexiune major pentru industria metalurgică europeană, marcat de suprapunerea celor mai ambițioase măsuri de decarbonizare și protecție comercială din ultimele decenii.
Intrarea în vigoare a CBAM – Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului – va aduce, pentru prima dată, costuri directe asociate emisiilor încorporate în produsele metalurgice importate, iar în paralel, revizuirea regimului de salvgardare pentru oțel impune restricții cantitative mai stricte și un tarif de 50% pentru volumele care depășesc cotele alocate. Cerința de trasabilitate completă „melt and pour” ridică, la rândul său, standardele de conformitate și obligă fiecare actor din lanțul valoric să opereze cu un grad ridicat de transparență și acuratețe în documentarea originii produselor.
Pe de altă parte, anticipăm o redresare treptată a pieței finale pentru industria siderurgică europeană, care ar putea susține o creștere moderată a consumului de oțel în 2026. Un impuls pozitiv ar putea veni dintr-un climat economic mai favorabil, din pachetul german pentru infrastructură, precum și din restricțiile comerciale mai stricte impuse de UE asupra importurilor. Politica comercială a SUA rămâne, totuși, un factor de risc.
Evaluăm, astfel, perspectivele industriei siderurgice europene pentru 2026 ca fiind moderat pozitive.
În fața acestor provocări, ne concentrăm pe adaptabilitate, acuratețea datelor și o strategie de conformitate solidă – pentru a rămâne competitivi într-un ecosistem în care reglementările, nu doar cererea, vor modela piața.
Navigăm într-un context complex, în care provocările de conformitate, volatilitatea marjelor și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare vor merge mână în mână cu oportunitățile de repoziționare strategică pentru actorii agili, bine capitalizați și orientați spre inovație.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.