La un eveniment de la finalul anului trecut, am spus că nu este normal ca o țară de dimensiunea și resursele României să fie dezechilibrată de o campanie social media de câteva milioane sau zeci de milioane de euro. Răspunsul din sală? Reticență!
Și totuși, iată că, recent, vicepreședintele american JD Vance a folosit exemplul României pentru a trimite un mesaj Europei: „Dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari, atunci poate că ea nu a fost foarte solidă de la bun început”.
Sigur, declarația pare trivială și este folosită strategic pentru a justifica atitudinea de bully cu care președintele american și-a început cel de-al doilea mandat.
Dar, dincolo de politica globală, rămâne o realitate care nu mai poate fi ignorată: mulți români sunt nemulțumiți de ceea ce au primit până acum.
Este o aparentă contradicție: din punct de vedere economic și statistic, România traversează cea mai prosperă perioadă din existența sa modernă. Totuși, oamenii sunt mai dezamăgiți ca oricând. Dilema este clară: cum explici o realitate pozitivă unor oameni care percep viața lor ca fiind în declin? Cum traduci statisticile într-un limbaj accesibil celor care și-au pierdut încrederea și care acționează doar pe fond emoțional?
În lipsa unor lideri politici vizionari, capabili să pună interesul colectiv mai presus de beneficiile personale, devine evident că liderii din mediul de afaceri trebuie să își asume un rol mai activ – așa cum au făcut-o elitele economice din trecut, într-o Românie aflată la răscruce de drumuri.
Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie de o schimbare profundă de perspectivă. În ultimii 15 ani, pe măsură ce afacerile lor au crescut exponențial, mulți dintre cei care ar fi trebuit să modeleze viitorul s-au izolat într-un turn de fildeș. Și-au delegat viziunea către echipe de manageri, care, la rândul lor, au transmis mai departe valorile fondatorilor. Dar, ca într-un joc de „telefon fără fir”, mesajul inițial a fost distorsionat. Cei care ar fi trebuit să inspire au devenit tot mai deconectați de realitatea din jur.
Aceasta este una dintre marile provocări ale momentului: va avea mediul de afaceri curajul să redevină un actor activ și un promotor al schimbării?
Ca în fiecare an, această primă ediție a revistei aduce în prim-plan o serie de perspective valoroase. Am stat de vorbă cu peste 20 de antreprenori, manageri, economiști și personalități pe care le apreciez, pentru a înțelege cum văd ei România din punct de vedere social și economic.
Dacă 2024 a fost despre adaptare și gestionarea crizelor, 2025 se anunță a fi un moment de cotitură. Este anul în care inteligența artificială devine un element de bază, economia globală se reconfigurează, iar companiile nu mai pot evita subiecte precum leadershipul autentic și expansiunea internațională.
Firul roșu al acestor conversații este clar: 2025 nu este doar un alt an de tranziție, ci începutul unei noi paradigme economice, sociale și tehnologice.
Când ne vom uita înapoi la acest an, ce vom vedea? Va fi anul în care am îndrăznit să riscăm sau anul în care am continuat să jucăm defensiv? Vom fi cei care au inventat/construit viitorul sau cei care l-au privit cum trece pe lângă ei?
Încă nu știm. Dar 2025 ne va oferi ocazia să aflăm. Întrebarea este: vom avea curajul necesar?