Cele mai recente informații din zona îngrijirii pielii susțin că ritualul zilnic ar trebui abordat dintr-o cu totul altă perspectivă, aceea a microbiomului extern.
Recent intrate în vocabularul specific îngrijirii pielii, pre-, pro- și postbioticele sunt tot mai căutate pe lista ingredientelor din produsele de îngrijire a pielii, cu toate că nu este încă prea clar dacă acestea chiar sunt benefice pentru piele atunci când sunt aplicate local. Cu o configurație unică pentru fiecare persoană în parte, microbiomul este suma tuturor microorganismelor care trăiesc în interiorul și pe suprafața corpului uman, inclusiv bacterii, fungi și virusuri, ba chiar și acarienii care se găsesc pe pielea noastră. În continuă evoluție și schimbare de-a lungul vieții, microbiomul pielii se schimbă pe măsură ce avansăm în vârstă, fiind afectat de factori externi precum clima zonei în care trăim, de alimentația noastră și de persoanele cu care avem contact. Chiar și viața de cuplu schimbă microbiomul celor doi parteneri, la fel cum fiecare îmbrățișare părintească afectează microbiomul copiilor.
Contrar concepției comune, pielea nu este cel mai mare organ al corpului uman; intestinul gros deține acest titlu, cu o suprafață de câteva zeci de metri pătrați, față de piele, care are, în medie, doi metri pătrați (e drept, microbiomul pielii include nu doar suprafața pielii, ci și foliculii de păr și glandele sebacee, care sunt bogate în bacterii). Dar cea mai mare parte a microbiomului corpului este situată în intestin și au existat câteva studii care au stabilit o legătură între boli (inclusiv boli de piele) și modificări ale acestuia. De aceea, spun experții, este important ca sănătatea pielii să fie abordată atât din exterior, cât și din interior.
Rolul microbiomului pielii sau al „bacteriilor bune” este acela de a împiedica creșterea „bacteriilor rele” sau agenților patogeni pe piele, precum și de a regla
PH-ul pielii și de a ajuta la prevenirea pierderii transepidermice de apă. Acesta se hrănește cu sebum, celule moarte și lipide ale pielii, ceea ce înseamnă că poate fi tulburat temporar prin curățarea excesivă a pielii, mai ales atunci când se utilizează produse antimicrobiene pentru față, deoarece acestea nu pot să facă diferența între bacteriile „bune” și cele „rele”.
Pre- sau pro-? Nu doar o singură literă le diferențiază, prebioticele și probioticele sunt diferite. Pornind de la premisa că bacteriile benefice din intestin au nevoie de hrană pe bază de fructo-oligozaharide (FOS) și galacto-oligoaharide (GOS), prebioticele din produsele de îngrijire au rolul de a hrăni bacteriile de pe suprafața pielii, fiind, de fapt, molecule de zahăr din plante și uleiuri cu carbohidrați sănătoși, obținute din ingrediente comune precum ovăzul, orezul, semințele de in, soia și ginseng.
Despre probiotice am auzit cu toții de la medici sau farmaciști, care ni le-au recomandat pentru a ne proteja flora intestinală în perioada tratamentelor cu antibiotice, dar în produsele de îngrijire a pielii, aceste ingrediente au fost introduse ceva mai recent și sunt total diferite de cele orale, care conțin bacterii vii care ajung în intestin și ajută la echilibrarea florei intestinale. În formulele de skincare, însă, prezența bacteriilor vii ar impune excluderea conservanților, care ar distruge bacteriile bune, și, prin urmare, refrigerarea produselor, astfel că majoritatea produselor de îngrijire a pielii conțin, de fapt, extracte bacteriene inactivate cu ultrasunete, care pot rezista la temperaturi normale și sunt imune la conservanți.
Astfel, potrivit specialiștilor, ar fi mult mai corect ca produsele cosmetice cu „probiotice” să fie promovate mai degrabă ca postbiotice, fiindcă nu mai conțin bacterii vii, ci doar fermenți. Totuși, există și branduri de cosmetice precum Mother Dirt, care au reușit să introducă probiotice vii în formulele lor, ocolind conservanții.
Postbioticele apar cel mai rar în clar pe etichete, cel mai probabil din rațiuni de marketing. Mai mult decât atât, se pare că postbioticele nici măcar nu sunt vreo noutate în produsele cosmetice: enzimele, peptidele, acidul lactic sau glicerolul regăsindu-se de foarte mulți ani în compoziția formulelor de îngrijire, cu beneficii dovedite în multiple sensuri.
Dar publicul ar putea fi derutat, potrivit strategilor în materie de îngrijire a pielii, de ideea că postbioticele sunt rămășițe ale unor bacterii care au trecut prin procese precum fermentație sau lizare (ambele presupunând distrugerea membranei bacteriilor și colectarea părților interioare). Ce-i drept, nimic din termenii aceștia nu sună a ceva ce-ai vrea să ajungă pe fața ta.
Antipodes Credo Probiotic Ferment Revitalise Serum, 180 lei
111skin Microbiome Blemish Skin mask, 700 lei
Skin1004 Centella Probio-Cica Enrich cream, 109 lei
Galinee Skin & Microbiome Food Supplement, 215 lei
Korres Hydra-Biome Face mask, 249 lei
Meciul secolului: microbiom vs îmbătrânirea pielii
Mai mulți dermatologi care tratează semnele clinice ale îmbătrânirii tenului și oameni de știință specializați în cercetarea microbiomului au explorat relația dintre microbiomul pielii și îmbătrânirea cutanată. La finalul studiului, concluzia unanimă a fost că atât prebioticele orale și topice, cât și probioticele și postbioticele pot juca un rol în îmbunătățirea semnelor de îmbătrânire prin îmbunătățirea microbiomului pielii. Totuși, admit aceștia*, sunt necesare cercetări mai ample cu studii și de durată pentru a înțelege mai bine rolul acestuia în îmbătrânirea pielii și posibilele beneficii ale utilizării trioului biotic în îngrijire și nutricosmetică.
*
Heather Woolery-Lloyd MD, FAAD, dr. Anneke Andriessen,
dr. Doris Day, Noelani Gonzalez MD, dr. Lawrence Green,
dr. Elizabeth Grice, Michelle Henry MD, FAAD.