M-am întâlnit cu Mihaela Mitroi, cel mai experimentat consultant fiscal din România, în aproape toate momentele importante ale carierei ei din ultimul deceniu.
Am cunoscut-o în calitate de lider al serviciilor de consultanță fiscală şi juridică pentru România şi Europa de Sud-Est din cadrul PwC. Am discutat pe larg la un mic-dejun prelungit într-o dimineață de început de 2019, imediat după ce a plecat de la PwC și a început să călătorească și să se bucure de seri la operă și balet. Apoi, jumătate de an mai târziu, ne-am reîntâlnit într-o altă dimineață și am vorbit despre decizia ei de a reveni în consultanță, în calitate de lider Tax & Law al clusterului care includea regiunea Europei de Est și Sud-Est pentru EY.
A urmat un alt mic-dejun prelungit, un an și jumătate mai târziu, când a decis să o ia pe calea antreprenoriatului și a înființat Global Tax Advise, al cărui nume îl explica amuzată: „Se scrie «s» în loc de «c» – după cum a remarcat un fost coleg de al meu, pentru simplu motiv că nu am mai găsit disponibil alt nume.”
Dar discuția pe care o avem la final de octombrie 2023 – tot la un mic-dejun – îmi aduce în față un interlocutor mai relaxat și în același timp mai implicat decât în orice altă interacțiune pe care am avut-o.
„Acum sunt la început de drum. Sunt ca la 25 de ani”, zâmbește Mihaela Mitroi și îmi detaliază modul cum firma sa începe să se transforme într-o umbrelă mai mare – GTA –, care va include servicii de consultanță fiscală, dar și de consultanță financiară, pentru fonduri europene și de servicii de contabilitate și resurse umane.
Începe, așadar, să se profileze obiectivul pe care mi-l descria în momentul în care a decis să devină antreprenoare: transformarea Global Tax Advise într-un așa-numit „middle tier”, adică o firmă cu anvergură inferioară celor din așa numitul cerc „Big 4” (Deloitte, EY, KPMG, și PwC), dar care are totuși o poziție importantă pe piață. Dar cel mai important motiv care o face mândră, privind în urmă la cei 25 de ani de experiență în consultanță fiscală de top, este că pe parcursul carierei sale a reușit să crească și o întreagă generație de consultanți. „Sunt mulți oameni din domeniul taxelor, din companii importante, din firme de consultanță care au trecut prin mâna mea. Mă bucur că mulți dintre ei au mare succes. Aceasta este o direcție care mă face fericită și vreau să fac asta și în continuare. Vreau să formez oameni”, spune cea care în anul 2004 devenea prima femeie din România care a fost numită partener într-o companie „Big 4”.
De fapt, întreaga viață profesională a Mihaelei Mitroi se suprapune aproape perfect evoluției domeniului consultanţei fiscale din România.
Și-a început cariera la stat, la Curtea de Conturi, unde a văzut și a învățat cum funcționează un aparat de stat greoi și, mai important, a înțeles rolul pe care o abordare creativă îl poate avea la problemele și situațiile birocratice.
A urmat apoi o perioadă îndelungată la compania de consultanță PwC, unde a urcat treaptă cu treaptă în ierarhie și a devenit nu doar cel mai important consultant fiscal din România, ci a ajuns să dețină și o poziție importantă la nivel regional. Dar, așa cum recunoștea cu sinceritate într-o discuție anterioară, pe măsură ce lumea corporațiilor s-a schimbat în ultimul deceniu, s-a simțit tot mai apropiată de „provocarea” antreprenoriatului.
„Am coordonat foarte multe proiecte în carieră, iar antreprenoriatul a fost de foarte multă vreme un punct de pe listă. Aveam nevoie de o provocare, sunt obișnuită să lucrez mult, dar respectând, totodată, timpul pentru mine ca persoană și pentru familia mea. Deceniile pe care le-am petrecut în cele mai renumite companii de consultanță nu au potolit setea de nou și nevoia de a descoperi întotdeauna noi motivații într-un domeniu atât de viu precum fiscalitatea”, explica, la acel moment, Mihaela Mitroi, care anticipa încă de atunci că lumea în care trăim va fi cu totul diferită peste alți cinci ani și se declara fascinată.
La câțiva ani de atunci, discuția pare premonitorie, în contextul în care toate domeniile, inclusiv consultanța fiscală, sunt puternic influențate de tehnologie și inteligența artificială.
„Activitățile repetitive vor fi tot mai mult înlocuite de tehnologie, dar cum rămâne cu valoarea adăugată? Când clientul meu are o problemă, eu îi sunt alături, interacționez cu el și simte că are un om lângă el. Îl înțeleg și din aceste relații interumane ies și soluții, idei inovatoare și creative pe care nu le poate găsi la momentul actual niciun fel de tehnologie. De aceea cred că orice înseamnă servicii cu valoare adăugată nu vor dispărea. Dimpotrivă, vor fi ajutate și propulsate de inteligența artificială. În plus, tehnologia îi va forța pe mulți să înceapă să creeze, să gândească, să găsească soluții mult mai creative. Acesta e viitorul. Și contabilitatea poate însemna (elemente de) creativitate: acolo unde sunt probleme, unde trebuie să faci interpretări”, spune Mihaela Mitroi, care trage totuși un semnal de alarmă privind decuplarea unei părți din noua generație de la ambiția și „foamea” pe care a avut-o generația ei în anii de după revoluție.
„Pe vremuri, vorbeam despre conceptul de «work-life balance», pentru că se muncea foarte mult și era nevoie de completarea componentei de timp liber și, în general, de activități extraprofesionale. Acum s-a ajuns în extrema cealaltă, sunt mulți care nu mai vor să muncească, nu mai vor să studieze, nu mai vor să avanseze, ci vor doar să primească salarii cât mai mari și să plece acasă la ora patru și să se simtă bine”, adaugă Mihaela Mitroi, care consideră că în acest context este datoria organizațiilor să își schimbe abordarea și să genereze o „foame de a munci”.
„Trebuie să găsești, ca organizație, ceva care să-i atragă. Trebuie să-ți schimbi un pic modul în care funcționezi și trebuie ceva care să-i facă să vrea să stea mai mult timp în cadrul organizației”, consideră antreprenoarea care lucrează acum, în proporție de aproximativ 70%, cu afaceri antreprenoriale de pe piața locală. De altfel, de-a lungul carierei sale, Mihaela Mitroi a fost implicată în calitate de consultant în multe dintre afacerile antreprenoriale locale, alături de care a crescut. Din această perspectivă este, probabil, unul dintre cei mai buni analiști ai mediului antreprenorial românesc.
„În primul rând, trebuie să înțelegem că generația aceasta nouă de antreprenori s-a format după anii ’90 fără educație de business. Au făcut de toate, au vândut ziare pe stradă, au făcut comerț, au vândut sau au construit și au avut talentul și abilitatea să ajungă la un nivel important de business. Dar întotdeauna oamenii cred că sunt nemuritori. Și s-au trezit undeva la 60 de ani și au descoperit că trebuie să aibă grijă ce fac mai departe cu businessul, dar ei nu au pregătit niciun fel de plan de succesiune.”
Într-adevăr, ultimii ani au marcat o avalanșă de anunțuri ale fondatorilor unora dintre cele mai importante businessuri antreprenoriale locale privind implicarea în afaceri a următoarei generații. Numai că de la intenții și declarații până la realizarea transferului este, de cele mai multe ori, un drum lung și foarte complicat, care are șanse mici de reușită dacă nu a fost pregătit din timp.
„Cei mai mulți nu au fost pregătiți și nu au știut că trebuie să pregătească următoarea generație și acum s-au trezit. Mai sunt și care s-au gândit și poate au mai făcut un pas și și-au trimis copiii în străinătate, la studii. Dar după ce s-au întors copiii, tot nu le-au dat cu adevărat încrederea necesară, nu au avut abilitatea de a-i ajuta pe copii să se implice cu adevărat. Tot ei au ținut frânele afacerii. Asta e o altă greșeală”, spune Mihaela Mitroi, care oferă o listă lungă de exemple de abordări greșite ale transferului inter-generațional.
„Se întâmplă să mai fie și copii care să aibă răbdare și care să stea pe lângă tată sau mamă și care, până la urmă, să învețe și să poată să îl preia mai departe, dar businessul nu este pregătit din punct de vedere organizațional. ”
În același fel în care s-a schimbat perspectiva oamenilor de afaceri privind transferul către următoarea generație, cel mai cunoscut consultant fiscal remarcă și o schimbare a perspectivei asupra modului cum e privită însăși consultanța fiscală.
„În urmă cu 10 sau 15 ani, antreprenorii erau în faza în care se uitau doar la dezvoltare, la creștere și nu aveau timp să se uite la optimizări. Erau concentrați pe captarea unor cote cât mai mari din ritmurile de creștere pe care le înregistra piața. Acum a devenit din ce în ce mai importantă optimizarea organizațională, operațională sau fiscală a afacerii, pentru că regulile sunt mult mai sofisticate. Piața de business din România s-a maturizat.”
Antreprenorii înțeleg fiscalitatea ca o povară, fiind asociată cu ceva negativ, dar poate fi și o oportunitate pentru cei care știu să o folosească. „Spre exemplu o oportunitate este regimul de holding implementat în România de mai bine de 10 ani, prevederi pe care le-am promovat și susținut atunci pentru ca România să fie la fel de atractivă ca alte țări din Uniunea Europeană.”
Discuția ajunge, inevitabil, și la rolul pe care îl joacă femeile în mediul de business local și modul cum au evoluat femeile de business din România, cu atât mai mult cu cât sunt puțini antreprenori români cu care Mihaela Mitroi să nu fi lucrat în ultimele două decenii și jumătate.
„Femeile-antreprenor au fost tot timpul puternice în România. Dar îmi place că în ultimul timp, am remarcat o schimbare importantă față de situația din urmă cu 10-20 de ani. Sunt foarte feminine și iubesc feminitatea. Nu vor să pară bărbați. Vezi, uneori, o doamnă așa firavă, subțire, de zici că o bate vântul, dar înăuntru este o ditamai femeie de afaceri puternică. Și asta-mi place la nebunie.”