Dezvoltarea fără precedent a sistemului de sănătate privat din România, din ultimii ani, demonstrează, pe de-o parte, neputința celui de stat, slab finanțat, depășit și supraaglomerat, iar pe de alta vine ca răspuns la nevoile pacienților români pentru servicii medicale de calitate, tratamente cu tehnologii de ultimă generație și un mediu mai sigur și mai primitor.
Pandemia a dat un impuls pieței serviciilor medicale private, iar 2021 a fost un an-record, când analiștii companiei de consultanță KeysFin estimau depășirea pragului de 17 miliarde de lei. Cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut cu 11% față de 2019 și cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei în 2020, arată un raport al KeysFin. Și numărul de companii din zona serviciilor de sănătate private a crescut substanțial, cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.
În România, cheltuielile cu asistența medicală, reprezentând resursele economice dedicate funcțiilor de sănătate, excluzând investițiile de capital, s-au ridicat în 2020 la 13,7 miliarde de euro, o creștere constantă din 2017 încoace, potrivit celei mai recente raportări a Eurostat. De aproape trei ori mai mult decât Bulgaria (5,2 miliarde de euro), dar de zece ori mai puțin decât Spania (120,2 milioane de euro).
Iar pentru că statul român nu are capacitatea de a face față de unul singur procesului de refacere a unui sistem de sănătate învechit, s-a apelat la Comisia Europeană. Aceasta a aprobat, în decembrie 2022, Programul Operaţional de Sănătate, în valoare de 3,6 miliarde de euro, destinat în premieră finanţării serviciului public de sănătate al României, care prevede finanţări atât pentru prevenţia medicală, cât şi pentru activităţi de cercetare în domeniul oncologic. Un alt instrument financiar la care a apelat Ministerul Sănătății este PNRR. În cadrul componentei „infrastructură spitalicească nouă, inclusiv echipamente și aparatură medicală”, din cele aproape 50 de obiective aflate inițial pe listă, au fost admise, în urma evaluării, 27 de spitale care vor beneficia de fonduri ce totalizează 1,7 miliarde de euro. Sunt vizate proiecte de construire sau de extindere a unor structuri spitalicești de stat din Târgu Mureș, Vaslui, Bistrița și alte orașe.
Un raport al Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în anul 2021, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfășurat în peste 65.000 de unități sanitare (53.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu circa 2.000 de unități mai multe decât în anul anterior.
Pe principalele categorii de unităţi, rețeaua sanitară a dispus, în anul 2021, de: 543 spitale, față de 535 spitale în anul 2020; 160 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, mai mult cu 10 unități față de anul precedent; aproximativ 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 1.276 unități mai multe decât în anul 2020; peste 16.000 de cabinete stomatologice independente, cu 527 unități mai multe decât în anul precedent; și peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 182 cabinete față de anul 2020. Dintre cele 703 de spitale, centre de sănătate cu paturi de spital și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2021, numai 350 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 272 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).
În ceea ce privește segmentul de sănătate privat, în perioada 2010-2020, investițiile s-au dublat, ajungând să reprezinte 0,21% din PIB. Raportat la nivel național, acestea au o pondere de aproximativ 2% din totalul investiţiilor, numărul unităţilor medicale private depăşind în prezent 56.000.
Iar, în timp ce statul bâlbâie, nereușind să se laude cu nicio deschidere de spital nou în 2022, investitorii privați prind tot mai mult teren, își cresc amprenta regională prin dezvoltări noi sau achiziții și încearcă să suplinească serviciile de sănătate din sistemul de stat, pentru care contribuția tuturor angajaților este obligatorie, dar ale cărui servicii nu sunt, nici de departe, pe măsura așteptărilor.
13 achiziții și extindere continuă
MedLife, companie românească creată de un grup de medici antreprenori, a avut o evoluție galopantă, crescând de la un ambulatoriu de specialitate, în 1996, până la un grup cu 80 de entități juridice în momentul de față, care integrează clinici, spitale, laboratoare, farmacii, stomatologie, celule stem și, începând din 2022, și zona de wellness. Compania, listată la Bursa de Valori București, s-a extins, în 2019, și în afara granițelor țării odată cu achiziționarea Rózsakert Medical Center din Budapesta, aflat în top 10 operatori de servicii medicale private din Ungaria.
„În continuare, prospectăm și alte piețe europene, ambiția noastră fiind de a deveni un jucător regional”, explică Dorin Preda, director executiv MedLife Group, pentru Forbes România.
Dezvoltarea grupului MedLife a permis diversificarea portofoliului de servicii, astfel că în prezent acoperă un spectru larg de nevoi ale pacienților – de la prevenție prin abonamente medicale la servicii de diagnostic și tratament de nișă în oncologie și oftalmologie și până la intervenții chirurgicale de amploare, inclusiv chirurgie robotică. „De altfel, toate eforturile noastre sunt concentrate pe dezvoltarea de soluții personalizate, atât pentru cei aproape 800.000 de abonați, cât și pentru milioanele de pacienți care trec pragul an de an celor 700 de unități proprii și partenere MedLife.”
Potrivit lui Dorin Preda, printre momentele-cheie în evoluția businessului se numără parteneriatul din 2006 cu International Finance Corporation (IFC) – divizia de consultanță și investiții a Băncii Mondiale – pentru înființarea primei rețele de spitale private din România; apoi, în anul 2010, prima achiziție – PDR Brașov; listarea la Bursa de Valori București, din 2016; și extinderea în afara granițelor în 2019.
Din perspectivă medicală, în spitalele din rețeaua MedLife au fost realizate câteva premiere naționale, europene sau chiar mondiale, precum: prima operație intervențională la inimă cu hologramă din România; prima echipă medicală care a localizat și îndepărtat o fistulă pială de tip paragalenic (malformație la nivel cerebral) la un copil de un an și o lună; rezolvarea cu succes a unui caz de tromboză de venă ombilicală la un nou-născut, al 22-lea caz de acest tip din lume și o premieră pentru România; primul caz din Europa Centrală și de Est operat pentru corectarea defectului cardiac complex – pentru o sportivă de 15 ani și prima intervenție chirurgicală pediatrică la o pacientă de 10 ani care suferea de maladia Lobstein (boala oaselor de sticlă).
Dorin Preda precizează că MedLife dispune de un buget de 100-120 de milioane de euro pentru investiții, valabil pentru 2022 și perioada următoare. Din total, o pondere importantă s-a îndreptat anul trecut către achiziții. „Astfel, am reușit să marcăm, în mai puțin de nouă luni, 13 tranzacții, companii importante care oferă servicii integrate, dar și companii cu soluții specifice, de nișă – OncoCard pe zona de oncologie, Opticristal pe oftalmologie, sălile de fitness Sweat și SanoPass pe zona de wellness”, precizează el.
În paralel, compania și-a concentrat investițiile pe digitalizarea serviciilor, prin integrarea de echipamente de ultimă generație, programe inovatoare și tehnologii de top, cum este sistemul da Vinci Xi – cea mai performantă tehnologie robotică disponibilă la ora actuală în lume.
MedLife are în prezent o echipă formată din peste 5.000 de medici, asistenți și infirmiere, dintre care 3.000 de medici angajați și colaboratori. În contextul în care salariile din mediul de stat sunt peste ceea ce oferă mediul privat, care ar fi factorii de atracție și retenție pentru angajații de la privat?
„Într-adevăr, faptul că avem un eșantion limitat comparativ cu alte domenii pentru care concurăm și cu alți jucători din sectorul medical privat și de stat, reprezintă o provocare. Astfel, obiectivul nostru este ca, pe lângă tehnologia și echipamentele de ultimă generație pe care le punem la dispoziție în unitățile noastre, să oferim un mediu de lucru plăcut, sigur, flexibil și o cultură incluzivă în care oamenii noștri să se simtă apreciați și stimulați”, mai spune Dorin Preda.
În ciuda contextului economic instabil și a recesiunii așteptate, pe termen mediu și lung, compania va continua investițiile în consolidarea rețelei, la nivel național și chiar regional. Pe termen scurt, după activitatea intensă pe zona de achiziții din ultimele luni, va urma „o perioadă de așezare, consolidare și integrare a companiilor achiziționate în Grup”.
Totodată, digitalizarea rămâne un pilon principal și în 2023, așa că vor continua investițiile în dezvoltarea de programe care să faciliteze accesul pacientului la serviciile MedLife.
Creștere în pandemie
Înființată în 2020, în plină pandemie, rețeaua Medima Health a avut un ritm dinamic de creștere, devenind un jucător important pe piața de imagistică medicală din România. „În doar doi ani, ne-am extins la nouă clinici de excelență în imagistica medicală, în urma unei investiții totale de aproape 14 milioane de euro: trei dintre acestea se află în București, în timp ce restul clinicilor sunt în țară: Otopeni, Călărași, Alba Iulia, Sibiu, Buzău și Brăila”, explică Vlad Ardeleanu, CEO Medima Health pentru Forbes România.
Clinica este specializată în oferirea de investigații imagistice performante, cu rol esențial în prevenția și depistarea timpurie a majorității afecțiunilor. Focusul principal al Medima Health îl reprezintă însă pacienții oncologici, având în vedere incidența crescută a cancerului în România. „Bilanțul Medima Health ne arată că, în acești doi ani de activitate, ne-au trecut pragul clinicilor peste 45.000 de pacienți. Mai mult, de la începutul lui 2022, am înregistrat o dublare a numărului pacienților și o creștere cu aproape 200% a volumului investigațiilor acordate, comparativ cu 2021”, mai spune Vlad Ardeleanu.
În această perioadă relativ scurtă, Medima Health a încheiat un parteneriat cu Amethyst Radiotherapy, concretizat prin deschiderea clinicii din Otopeni, astfel că pacienții oncologici beneficiază de servicii medicale integrate, într-o singură locație. Un alt moment-cheie a fost lansarea Centrului de Diagnostic Oncologic din Sibiu, care beneficiază inclusiv de PET-CT. Anul trecut s-a bifat o nouă premieră: achiziționarea primului RMN deschis din cadrul rețelei, disponibil în clinica Medima Jiului din Capitală. „Cu ajutorul acestui echipament, venim în sprijinul persoanelor care suferă de claustrofobie, persoanelor supraponderale sau a celor cu probleme de mobilitate, care pot efectua investigații RMN cu un disconfort minim. Totodată, acest tip de RMN poate fi efectuat și în rândul copiilor de 6-18 ani”, explică reprezentantul companiei.
În 2022, expansiunea rețelei Medima a continuat într-un ritm similar cu cel din 2020-2021. S-au investit în jur de 4,2 milioane de euro în deschiderea a trei clinici noi, situate în Buzău, Brăila și București, în condițiile în care investiția într-o clinică Medima variază între 1-1,5 milioane de euro.
„Pe lângă acestea, am demarat o investiție de aproximativ 6,5 milioane de euro în dezvoltarea Centrului de Diagnostic Oncologic din Târgu Mureş. Este vorba despre un centru integrat care va oferi cele mai avansate metode de diagnosticare în domeniul oncologiei, prin PET-CT și RMN 3 Tesla. Punctul central va fi ciclotronul, un echipament modern şi performant utilizat pentru producția radioizotopilor medicali, cu aplicații în medicina nucleară”, conchide CEO-ul Medima Health pentru Forbes.
În privința angajaților, una dintre cele mai problematice resurse ale sectorului, el spune că gradul de retenție în cadrul Medima este unul ridicat. „În contextul deficitului de personal calificat pe piața muncii din România, recrutarea unor specialiști în domeniul medical este cu atât mai dificilă, cu cât formarea acestora durează mai mult decât media în alte domenii.”
Investiția principală din 2023 vizează finalizarea Centrului de Diagnostic Oncologic din Târgu Mureş. Odată lansat acest proiect, rețeaua va ajunge la 10 clinici operaționale. Pe termen mediu, se intenționează dublarea reţelei de clinici la nivel național.
Spații noi de infrastructură medicală
Rețeaua de sănătate Regina Maria a crescut constant și sustenabil în ultimii ani. În 2022 a achiziționat nouă companii medicale, focusul fiind pe creștere organică: numai anul trecut a creat peste 10.000 mp de spații noi de infrastructură medicală modernă.
„În acest moment, avem locații proprii în aproape toate județele țării, dar și o rețea de peste 350 de clinici partenere, care ne ajută să fim mai aproape de pacienții noștri”, explică Fady Chreih, CEO Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
În plus, pentru că se vorbește tot mai mult despre o medicină personalizată, grupul și-a extins portofoliul de servicii cu zona de sănătate psihoemoțională și psihoterapie, programe holistice de sănătate, care înglobează nutriția, somnul, ergonomia și mișcarea fizică, promovarea screeningurilor regulate de prevenție și multe altele. Multe dintre ele sunt servicii tailor-made, precum „Corporate Sano”, program dezvoltat pe nevoile specifice ale partenerilor corporate.
În plus, au fost deschise peste 70 de cabinete onsite – la sediile clienților Regina Maria sau pe diverse platforme industriale – și au fost puse în funcțiune mai multe unități medicale mobile care permit oferirea de servicii medicale în zone mai greu accesibile sau unde există un deficit acut de personal medical.
„Regina Maria a investit peste 200 de milioane de euro numai în ultimii 10 ani în dezvoltarea sistemului medical. Totodată, în acest moment, întreaga interacțiune a pacienților cu medicii se poate desfășura complet digital, de pe telefonul mobil: de la programare până la consultația propriu-zisă, care poate avea loc în Clinica Virtuală, plată și salvarea recomandărilor și a rezultatelor analizelor în dosarul medical electronic”, afirmă Fady Chreih. Grupul are în prezent peste un milion de pacienți cu conturi personale electronice (dosar medical electronic).
Anul trecut, Regina Maria a extins secția de neonatologie a Spitalului Premiere din Timișoara, precum și gama de servicii din Spitalul Ponderas, unde a fost deschis un centru de cardiologie intervențională. De asemenea, se consolidează segmentul de fertilizare in vitro, atât prin achiziția Columna Medical Center – cel mai mare centru de reproducere umană asistată din România –, cât și prin investiții în centrul FIV din cadrul spitalului Regina Maria Cluj.
„Investim enorm în aparatură și tehnologie de ultimă generație, în acest moment fiind singura rețea cu trei roboți chirurgicali da Vinci și cu echipe medicale dedicate, specializate în chirurgie robotică. Suntem și singura rețea de centre de imagistică din România care folosește integrat un sistem de management al dozelor de radiații pentru toate investigațiile CT – Dose Watch. Totodată, centrele noastre de imagistică sunt dotate acum cu un sistem de inteligență artificială, pentru toate investigațiile CT și RX de torace”, mai spune CEO-ul rețelei de sănătate.
Practic, digitalizarea și noile tehnologii reprezintă unul dintre pilonii în care compania investește constant de câțiva ani, iar bugetul de investiții în sistemul medical românesc este de minimum 20 de milioane de euro anual. „Doar pentru exemplificare, costul unui robot chirurgical depășește 2 milioane de euro – noi având trei astfel de roboți în Rețea în acest moment, iar costul amplasării unui angiograf se apropie de un milion de euro”, explică oficialul.
Rețeaua de sănătate Regina Maria se numără și printre cei mai mari angajatori, depășind anul trecut pragul de 8.000 de angajați și colaboratori. Prin urmare, au crescut și investițiile în dezvoltarea profesională continuă, atât a personalului medical, cât și a celui non-medical.
Medicii au acces la cursuri de training în tehnici chirurgicale minim invazive, inclusiv robotice, prin Surgical Training Institute. Iar asistentele medicale pot beneficia de cursuri oferite de Academia Europeană pentru Asistenți Medicali, după o curriculă britanică, în parteneriat cu Coventry University din UK.
Potrivit lui Fady Chreih, în 2021, salariul mediu brut în cadrul Regina Maria a fost mai mare decât salariul mediu brut din România. „Ne propunem ca, pe termen mediu și lung, pachetul salarial total net per angajat să se poziționeze permanent la sau peste mediana pieței, în raport cu piața salarială din România”, precizează el.
Planurile de viitor ale Regina Maria privesc, ca și până acum, extinderea rețelei, dezvoltarea infrastructurii medicale și a instrumentelor digitale. Compania intenționează să mențină un buget de investiții similar celui din anii anteriori.
Cu cei 23.065 medici și 50.160 asistenți medicali, adică aproximativ 44% din totalul personalului medical din România (conform INS), sistemul medical privat este un competitor tot mai serios al celui de stat. Marea problemă este însă că acesta nu e pentru toată lumea: o foarte mare parte a populației nu-și permite plata unor abonamente sau tratamente la privat, rămânând, ca până acum, la mâna unui corupt și bolnav sistem de stat.
23.065 medici și 50.160 asistenți medicali în sistemul medical privat, 44% din total
„În acești doi ani de activitate, ne-au trecut pragul clinicilor peste 45.000 de pacienți. Mai mult, de la începutul lui 2022, am înregistrat o dublare a numărului pacienților și o creștere cu aproape 200% a volumului investigațiilor acordate, comparativ cu 2021.” – Vlad Ardeleanu CEO Medima Health
„Regina Maria a investit peste 200 de milioane de euro numai în ultimii 10 ani în dezvoltarea sistemului medical.” – Fady Chreih CEO Rețeaua de Sănătate Regina Maria