Deși a înregistrat un progres semnificativ, sistemul de sănătate din România are nevoie în continuare de o strategie de investiții cuprinzătoare.
Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate au crescut mai mult de dublu în ultimul deceniu, de la 308 euro, în 2011, la 713 euro, în 2020, dar avem totuși al doilea cel mai mic nivel al acestor cheltuieli din UE, potrivit unui Raport al Comisiei pentru Sănătate a Camerei de Comerț Americane din România, care citează date Eurostat.
Și chiar dacă prevenția joacă un rol major, aceasta rămâne subdezvoltată în cadrul sistemului de sănătate național și al strategiei de investiții din România. O parte semnificativă a deceselor ar putea fi prevenită prin abordarea factorilor de risc comportamentali și prin consolidarea prevenției primare. Tot Eurostat arată că, la nivelul UE, cheltuielile medii anuale pentru prevenție erau de 97 de euro pe cap de locuitor, în 2020, în timp ce în România abia ajungeau la 8 euro pe cap de locuitor.
Dr. Palea Ovidiu, fondatorul Nord – Grupul Medical Provita, consideră că, atunci când vorbim despre prevenție, lipsa de informare și educare a pacienților sunt principalele obstacole cu care ne confruntăm la nivel național. „S-au făcut o serie de progrese în ultimii ani, prin lansarea unor programe de screening, însă mai este de lucru la implementarea acestora. Programele naționale de prevenție ar trebui să combine elemente care să cuprindă atât accesul gratuit la anumite investigații, educarea pacientului, cât și înlesnirea comunicării acestuia cu medicul”, declară dr. Palea pentru Forbes România.
El merge și mai departe, afirmând că ar fi necesare chiar unele presiuni sau „penalizări” asupra celor care nu merg la controalele standard. Astfel, dacă ar fi făcute la timp, controalele respective nu doar că ar duce la identificarea precoce a anumitor patologii și, astfel, la șanse mai mari de vindecare, ci ar ușura și sarcina financiară ce rezultă dintr-un comportament lipsit de prevenție.
Un exemplu în acest sens este un program de screening de succes al cancerului colorectal în Țara Bascilor, din Spania. Cu o rată de participare de 72%, acesta a generat economii de circa 100 de milioane de euro și o scădere a incidenței cu 16%. Dr. Palea oferă și un alt exemplu, SUA, unde a învățat și lucrat timp de 10 ani. Acolo, o formă de „penalizare” este întreruperea asigurării pentru cei care nu își fac screeningul obligatoriu: „Au niște scheme de screening foarte clare, iar pacienții care nu le respectă ies de sub umbrela asigurării”, spune el.
Este adevărat că se pot găsi și la nivelul României măsuri similare, dar acest proces implică, evident, și accesibilitate pentru screening. „Degeaba impunem oamenilor să meargă la controale și investigații, dacă nu le oferim și acces facil la ele, iar aici partenerii medicali privați sunt esențiali”, punctează dr. Palea.
Investiții Nord-Provita
Nord – Grupul Medical Provita a încheiat anul 2022 cu afaceri de circa 16 milioane de euro, șapte locații în București și una în Suceava. Iar în 2023, grupul va continua procesul de extindere cu deschiderea spitalului multidisciplinar Nord Pipera, o investiție în valoare de peste 20 de milioane de euro.
„2022 pentru noi a fost un an deosebit, pentru că am demarat cel mai complex proiect de spital integrat din România. Este un proiect la care visam încă din momentul în care am devenit antreprenori. Suntem la câteva luni de zile de finalizarea sa și e probabil cea mai mare reușită profesională a noastră. Vom integra, sub același acoperiș, echipe medicale complexe, care vor comunica între ele și vor colabora pentru binele pacientului”, explică medicul.
Spitalul este o adaptare a unei clădiri de birouri și are trei etape de dezvoltare, pe o suprafață totală de aproximativ 25.000 mp. Finanțarea este din fonduri proprii și de la Banca Transilvania, un partener istoric pentru grupul Nord, căruia i s-a alăturat și BCR Leasing. „Noi suntem un business eminamente susținut de bănci în procesul de dezvoltare, pentru că nu avem afaceri paralele din care să susținem ceea ce facem. Faptul că sistemul bancar ne-a susținut și la bine, și la greu arată că se poate, nu e ușor deloc, dar există o maturizare majoră a serviciilor bancare, care pentru noi a avut un impact decisiv.”
Un alt moment deosebit, în 2022, a fost lansarea primului centru-pilot de Terapia Durerii din afara Bucureștiului, model ce va fi replicat în toată țara. Centrul de la Suceava, de 1.800 mp, a fost deschis la cheie în mai puțin de zece luni. Tot anul trecut s-a realizat rebrandingul grupului Provita, în Nord. Despre acest proces, dr. Palea spune că a fost „o decizie puternic emoțională, cu multă încărcătură sufletească în spate, și imagine pur românească, de care suntem mândri”.
Compania estimează triplarea numărului de pacienți, față de ceea ce se acoperă acum, după inaugurarea spitalului din acest an. „E complicat să vă dau numere certe, pentru că vorbim de ambulator, paraclinic, spitalizări. Dar dacă vreți o comparație concretă, de la 200 de pacienți pe lună, vom depăși, ca grup, 500”, explică dr. Ovidiu Palea. Astfel, 2023 va fi centrat pe lansarea spitalului multidisciplinar Nord, iar pentru 2024, deschiderea etapelor doi și trei ale spitalului – centru de radioterapie și UPU. De asemenea, sunt în pregătire și lansarea a două noi centre integrate de Terapia Durerii, în țară, pe modelul implementat deja la Suceava.
Grupul Nord a investit, doar în echipamente, peste 10 milioane de euro în ultimii doi ani. În cadrul clinicii, sunt decontate servicii de imagistică, parțial analize de laborator, ambulator și spitalizare de zi, anumite specialități și chimioterapie. Mai puțin intervențiile chirurgicale. „Spre deosebire de sistemele de sănătate din țările vestice, dezvoltate, în România, operațiile din privat (atât clasice, cât și robotice) nu sunt decontate la prețuri corecte”, punctează managerul grupului.
Fără programe naționale de screening…
Lipsa programelor de screening la nivel național, derulate la scară largă, precum și conștientizarea limitată a screeningului în rândul populației au creat un decalaj uriaș între România și UE în ceea ce privește cancerul de sân, colorectal și de col uterin. Pentru al doilea cel mai frecvent cancer la bărbați, cel de prostată, este planificat un program de screening pentru 2024, estimându-se economii de cost importante. Din păcate, în prezent, 65% dintre cazurile de cancer de prostată sunt diagnosticate în stadiul IV.
După diagnosticare, un rol important ar trebui să-l joace echipele multidisciplinare, în vederea orientării pacientului către cel mai adecvat tratament.
În opinia dr. Palea, fără o comisie multidisciplinară nu există plan de tratament corect integrat, însă realitatea „din teren” o știm cu toții: constituirea unor asemenea comisii se întâmplă în unele unități de stat, dar vorbim despre excepții, nu de regula generală.
„Nu avem centre integrate, în care pacientul să beneficieze de controale, investigații, tratament, cap-coadă, nu avem un sistem național de date despre pacienți, pe care să îl acceseze orice medic, din orice oraș. Pacienții merg de la un medic la altul, în spitale și clinici diferite, uneori și în localități diferite. Sunt nevoiți să care după ei dosare medicale întregi pentru a nu o lua de la capăt cu analizele în fiecare loc nou în care ajung. În era digitalizării, așa ceva este greu de acceptat”, adaugă el. În realitate, în România nu există, la nivelul sistemului de stat, o practică a multidisciplinarității și a colaborării între medici.
O altă componentă importantă în rezolvarea cazurilor oncologice este legată de revoluția tehnologică din domeniul medical. Vorbim de operații minim invazive, de la embolizări ale tumorilor, terapii țintite prin cateter, ghidate cu medicamente care merg direct la tumori, ablații termice de tumori sau crioterapie, iradiere țintită.
„Practic, suntem la începutul unei noi ere în medicină”, spune dr. Palea. Însă sistemul public oferă o parte infimă a acestor terapii. „De exemplu, chirurgia robotică, vârf de lance în domeniu, se practică în proporție de peste 90% în privat, pentru că sistemul public are blocaje atât la nivel de aparate, dar și de consumabile, care sunt foarte scumpe. În sistemul privat, în prețul achitat de pacient, procentul reprezentat de consumabilele de unică folosință este absolut covârșitor – uneori ajunge la 50% din costul intervenției. În mod normal, nu ar trebui să depășească 10, hai 15%. Tocmai de aceea, aceste intervenții sunt foarte greu de susținut de spitalele private și nu sunt accesibile majorității populației.”
Astfel, sistemul public de sănătate nu oferă pacientului șansa unui tratament de ultimă generație. Dar rămâne, în multe cazuri, singura opțiune care îi poate salva viața, dacă nu își permite intervenția în privat.