În ultimii ani, turismul viticol a luat amploare și la noi. Ceea ce nu este deloc rău, cel puțin pentru notorietatea industriei autohtone a vinului, care încă nu și-a format o voce unitară care să-i fie deschizător de drumuri în piețele externe.
Cu peste 180.000 de hectare de viță de vie, țara noastră se numără printre primele cinci țări ale Uniunii Europene după suprafața cultivată, iar în ultimii cinci ani, în România, numărul cramelor a crescut cu 25%.
Privind către ultimii trei ani, ar părea că perioada pandemică și cea post-COVID-19 au înfrânat cu mult și business-urile din industria vinului, care se bazau pe vânzările venite din sectorul HoReCa, însă mulți antreprenori au simțit potențialul vremurilor: turismul viticol, așa încât, au decis să-și deschidă larg porțile pentru turiști.
Alina Podiuc are o experiență în turism de peste 22 de ani, conducând din anul 2000 o agenție de turism ce oferă pachete turistice de lux cu accent pe experiențe noi și unice. În tot acest timp l-a avut aproape, ca partener de profit, pe amicul său Andrei Cioară, care este, potrivit acesteia, „motorul vânzărilor și al promovării directe”.
În primăvara acestui an, agenția de turism pe care Alina Podiuc o conduce a cumpărat integral complexul viticol Drăgași, continuând astfel parteneriatul de succes cu Andrei Cioară.
Complexul viticol Drăgași se întinde pe aproximativ 14 ha: 7 ha de plantație împărțit aproape egal între soiurile albe și cele roșii, la care se adaugă alte 7 ha de spații de cazare și administrative. Iar, până în prezent, Domeniul Drăgași înseamnă o investiție de peste 1,5 milioane de euro.
Începutul poveștii de business Domeniul Drăgași a fost trasat în anul 2011, atunci când s-au plantat prin reconversie noile soiuri de struguri. Patru ani mai târziu, Alina Podiuc intră în această afacere cu o participație minoritară, de 30%.
„Începutul a fost în 2015, mai timid. Însă, în primăvara lui 2022, când fosta parteneră a ales să se retragă din afacere, am preluat în întregime domeniul cu toate componentele sale: podgorie, cramă, pensiune și restaurantul adresat pensiunii și evenimentelor pre-organizate, dar mai ales degustărilor de vin”, afirmă pentru Forbes România, Alina Podiuc.
Motivația de a prelua integral business-ul, mai ales într-un context economic nu tocmai predictibil, a venit pentru Alina Podiuc, în primul rând, din experiența dobândită în ultimii 22 de ani în industria turismului. La aceasta s-a adăugat și experiența soțului său în comercializarea de utilaje și materii prime din industria vinului. „Toate aceste experiențe își spun cuvântul în activitatea noastră cotidiană pe care o desfășurăm în noul nostru business”, completează Alina Podiuc.
Mai mult, antreprenoarea a mărturisit pentru Forbes România că are planuri mari pentru noua afacere, în sensul în care vrea să transpună la Domeniul Drăgași cât mai mult din atmosfera destinațiilor premium pe care le comercializează prin intermediul business-ului din zona de turism.
De exemplu, în viitorul apropiat, Alina Podiuc și Andrei Cioară vor să amenajeze, pe o parte din suprafața liberă a Domeniului Drăgași, un iaz, care să atragă animalele din zonă (căprioare, fazani, mistreți. etc.), tocmai pentru a oferi oaspeților o experință unică de a le surprinde în propriul habitat.
În ceea ce privește capacitatea de producție a cramei, aceasta este de aproximativ 50.000 de sticle anual și este corelată cu capacitatea de producție a plantației. Anul acesta, însă, spune Alina Podiuc, au în plan vinificarea a doar două treimi din producția realizată, din cauza lipsei de spațiu adecvat destinat depozitării.
„Din acest motiv, urgența noastră numărul 1 este extinderea spațiului de depozitare, astfel încât să putem valorifica în 2023 toată producția”, mărturisește aceasta.
În cazul vinului, Domeniul Drăgași se bazează pe soiurile prezente în podgoria Drăgași încă din anul 2011, când a avut loc replantarea celor 7 ha: Cabernet Franc, Merlot, Sauvignon Blanc și Pinot Gris, care sunt vinificate aproape exclusiv monocepage. „În viitor, însă, ne pregătim să lansăm pe piață și vinuri din două soiuri românești, specifice zonei Dragășani”, completează Alina Podiuc.
Privind din prisma turismului, Domeniul Drăgași dispune în prezent de o capacitate de cazare de 16 persoane, având șase camere disponibile. De asemenea, domeniul deține și un restaurant ce servește la organizarea de evenimente private sau la cele destinate degustărilor de vin.
„Ne încurajează trendul actual (n.red. – turismul viticol), pentru că ne ajută să atingem cu ușurință planificarea economică din sectorul de turism, iar aceasta, trage mai departe în sens pozitiv rezultatele economice ale vânzării de vin”, subliniază proprietara Domeniului Drăgași, care a specificat că, în următorii cinci ani capacitatea de cazare se va tripla, prin construirea de căsuțe suplimentare.
Așadar, ca planuri de viitor, Domeniul Drăgași are în vedere extinderea capacității de depozitare, diversificarea plantației și a produselor. Iar, acest întreg proces de dezvoltare se va demara odată cu noile plantări programate pentru primăvara lui 2023.
„Adaug acestora și nevoia de înnoire și completare a capacității de maturare a vinurilor prin butoaie, dar și budane noi, și nu în ultimul rând, mărirea semnificativă a capacității de cazare”, concluzionează Alina Podiuc.
În acest moment, Domeniul Drăgași comercializează patru produse la categoria „vinuri roșii”: Pelerin și Don Pelerin, atât Merlot, cât și Cabernet Franc, trei produse la cea de vinuri albe: Cuvee Blanc, Sauvignon Blanc și Sublime Fume, și două la categoria estivale: Rose din Merlot și Ramato.
Anul trecut, România a produs 4,5 milioane de hectolitri de vin, ceea ce înseamnă 1,7% din tot vinul realizat în 2021 la nivel mondial. Piaţa locală a câştigat teren datorită faptului că producția a crescut pe plan local cu 16% față de cifra înregistrată în anul pandemic 2020, asta în timp ce cantitatea totală realizată în lume a fost cu un procent mai mică. Așadar, conform statisticilor OIV (International Organisation of Vine and Wine), România este al 12-lea producător mondial de vin, regăsindu-se la egalitate cu Rusia, dar aflându-se încă la mare distanță de liderii consacrați ca Italia, Spania sau Franța.