Nu doar mediul înconjurător și sănătatea sunt afectate de poluare; pielea, dar și podoaba capilară au de suferit în egală măsură. Tot mai mulți producători de cosmetice exploatează această nișă, cu formule ce țintesc direct efectele poluării, dar nu putem să nu ne întrebăm, așa cum o facem de fiecare dată: funcționează?
Ani la rând, soarele a fost „vinovatul de serviciu” pentru daunele aduse pielii. Dar unul dintre motivele pentru care pielea este atât de vulnerabilă în fața radiațiilor UV sunt ceilalți factori poluanți, care distrug rețeaua de colagen, afectând funcția de protecție proprie pielii. Odată ajunși în profunzimea pielii (misiune deloc dificilă, având în vedere că particulele toxice din aer sunt de 10-20 de ori mai mici prin comparație cu dimensiunea porilor), poluanții sunt capabili să inducă stresul oxidativ prin scăderea nivelului natural de antioxidanți.
Câteva studii de amploare au demonstrat că expunerea cronică la poluanții din atmosferă generează radicali liberi, epuizând resursele de vitamine antioxidante C și E proprii pielii. Și deși organismul uman este capabil să facă față agresiunilor menținând un echilibru între radicalii liberi și antioxidanți, poluarea și radiațiile ultraviolete pot înclina uneori balanța în defavoarea pielii. Iar dacă adăugăm și efectele celui mai „nou” inamic al pielii – lumina albastră, la care ne expunem ore în șir, cu ochii pironiți în ecrane, realizăm că pielea noastră este agresată tot timpul.
Pe pielea ta
Numeroase afecțiuni ale pielii, precum iritații, acnee, deshidratare, semne de îmbătrânire prematură, precum și afecțiuni inflamatorii, sunt puse de dermatologi și specialiști în sănătatea pielii pe seama poluării. Aceștia atrag, totodată, atenția că aceste substanțe chimice nocive „trec prin membranele celulelor pielii și se difuzează apoi în organism”, explică dermatologul texan Adam Mamelak pentru healthline.com. „Absorbția de poluanți de către piele a fost raportată ca fiind similară cu absorbția prin inhalare”, completează medicul.
De asemenea, „simptomele bolilor inflamatorii cronice ale pielii, cum ar fi acneea și dermatita atopică (eczema), par să fie agravate atunci când oamenii sunt expuși la niveluri ridicate de poluare”, arată și dermatologul Kellie Reed, de la Westlake Dermatology din Austin, Texas. Alte studii recente arată că poluarea afectează microbiomul pielii, adică ecosistemul de bacterii și microorganisme care trăiesc în mod natural pe piele și care susțin sănătatea acesteia. Pe lista principalilor poluanți externi care afectează direct pielea figurează atât radiațiile ultraviolete, cât și altele, mai mult sau mai puțin familiare în conversațiile de zi cu zi.
Lista neagră
Hidrocarburile poliaromatice (HAP) sunt printre cei mai răspândiți poluanți organici și provin în mare parte din arderea lemnului și gazele de eșapament ale automobilelor (cu precădere motoarele diesel), dar și din fumul produs prin arderea materialului organic. În această ultimă categorie se încadrează fumul de țigară, blamat nu doar prin prisma riscului de afecțiuni pulmonare, ci și din perspectiva îmbătrânirii premature a pielii, predispoziția la cancer de piele, psoriazis și acnee vulgară.
Un studiu recent a demonstrat că expunerea cronică la HAP are efect și asupra integrității structurale și stabilității rețelei microbiene bacterio-fungice a pielii (inclusiv a scalpului), cauzând afecțiuni precum acnee și mătreață.
Tot în fumul de țigară se regăsesc și cantități suficiente de compuși organici volatili (COV), care sunt prezenți și în solvenții organici din vopsele, lacuri și combustibili. Studiile arată că expunerea la acești poluanți ar determina creșterea citokinelor, favorizând dezvoltarea de reacții inflamatorii și alergice (de exemplu, dermatita, eczema, psoriazis). Și particulele în suspensie (MP), provenite în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor, contribuie la îmbătrânirea pielii (riduri, pete pigmentate).
În ceea ce privește efectul oxizilor asupra pielii, fiecare poluanți din această categorie are propriul mod de a dăuna acesteia: dioxidul de azot provoacă leziuni oxidative generatoare de radicali liberi, în vreme ce monoxidul de carbon acționează asupra metabolismului celular. Există studii care asociază expunerea la oxizi cu o prevalență crescută a dermatitei atopice, dar și cu unele cazuri agravate ale acestei afecțiuni la copii. Totuși, arată oamenii de știință, oxizii precum dioxidul de azot și dioxidul de sulf atmosferic, precum și azotul, au și o parte… bună, în sensul că pot reduce efectele iradierii cu raze UV de lungime de undă scurtă, în special în zonele urbane intens populate/poluate.
Îngrijire anti-poluare
Chiar dacă nu putem ști niciodată exact care este sursa problemelor pielii noastre (de obicei, sunt mai multe, cumulate), suntem mereu în căutarea celor mai eficiente formule cosmetice pentru prevenirea sau remedierea acestora. Sute de produse de îngrijire a pielii promit tot ce ne-am putea dori pentru pielea noastră, iar în contextul în care poluarea capătă tot mai multă atenție, formulele dedicate combaterii efectului acesteia asupra tenului au devenit peste noapte noile obsesii în materie de îngrijire. La fel ca multe alte tendințe din acest domeniu, și acesta provine tot din Asia – cel mai poluat continent din lume, și tocmai asta îi asigură ceva credibilitate.
Produsele etichetate „anti-poluare” sunt abia la început, și chiar dacă sunt lansate de branduri de încredere, se străduiesc din răsputeri să convingă publicul de necesitatea introducerii lor în ritualul de îngrijire. Studiile care însoțesc efectele acestora sunt deseori conduse de companiile producătoare, iar experții independenți sunt încă reticenți, însă recunosc meritul anumitor ingrediente, pe care acestea își bazează eficiența. De fapt, multe produse de îngrijire a pielii pot avea efecte anti-poluare fără eticheta „anti-poluare”, arată dermatologul Adam Mamelak.
Puterea celor trei
Un ingredient complex, cu efecte dovedite împotriva îmbătrânirii pielii, antioxidanții combat radicalii liberi înainte ca aceștia să provoace daune pielii, iar câteva studii promițătoare sugerează că aceștia – mai precis acidul ascorbic sau vitamina C, vitamina E sau acidul ferulic – ar avea efect și în cazul stresului oxidativ indus de poluare, dar și un rol important în prevenție. Și alți antioxidanți s-au dovedit a fi eficienți în combaterea problemelor pielii cauzate de radicalii liberi: retinol (vitamina A), niacinamidă, resveratrol, coenzima Q10, polifenoli, flavonoizi, astaxantina sau glutation.
Poate părea incredibil, însă hidratarea corectă a pielii reprezintă o strategie super-eficientă și în combaterea efectelor poluării, întărind bariera protectoare a acesteia și împiedicând astfel poluanții din aer să pătrundă în celulele pielii și să provoace stres oxidativ. Însă este important ca, în această misiune, să fie folosit scutul potrivit: ingrediente precum ceramidele, cu eficiență dovedită în stimularea funcției de barieră a pielii, și acidul hialuronic, ce contribuie la menținerea umidității în piele, susținând astfel bariera de protecție proprie pielii.
Dacă mai era nevoie de un motiv să facem din protecția solară o rutină, studiile arată că anumiți poluanți sunt activați de radiațiile UV înainte de a-și produce efectele dăunătoare pe piele, mai spune Adam Mamelak. Formulele minerale, pe bază de dioxid de titan sau oxid de zinc cu factor de protecție minimum 30, pot bloca atât razele UV, cât și poluarea, reducând semnificativ impactul sinergic al celor două asupra pielii.
Inamicul privat nr. 1
La ce te gândești când auzi cuvântul „poluare”? Gaze de eșapament, fabrici cu coșuri fumegânde, dar fiecare locuință în parte contribuie la poluarea aerului, solului și apei. Înainte de toate însă, toți acești factori poluatori domestici se manifestă masiv în interiorul casei. O conferință a American Association for the Advancement of Science a scos la iveală câteva informații alarmante referitoare la substanțele chimice și particulele găsite în interiorul caselor și efectele acestora asupra corpului uman, în special în cazul copiilor.
Experții au arătat că poluanții pot fi eliberați în casele noastre în diverse moduri, de la banalul gătit la curățenie și până la compoziția pardoselilor sau a mobilierului. Unele dintre aceste substanțe chimice și particule au fost legate de tulburări tiroidiene, probleme respiratorii și cancere, dar și iritații ale pielii. Mai mult decât atât, atrag atenția experții, etichetele precum „natural” sau „verde”, care descriu formulele produselor de curățenie din locuințe, nu înseamnă neapărat că produsele sunt mai sigure pentru sănătate.