Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Test de …”REZISTENȚĂ”.
Am observat că s-a individualizat oricum un grup de cuvinte noi în mediul de business, în urmă cu doi ani, care au devenit un fel de laitmotiv în 2021: reziliență, redresare, predictibilitate, stabilitate… S-au repetat de atâtea ori într-un „context pandemic” (iată altă expresie similară), încât au devenit clișeu. Cred că indiferent, însă, de stadiul în care au fost surprinse business-urile din România de acest factor disruptiv, criza sanitară a devenit anul trecut un fel de amănunt biografic în viața tuturor afacerilor, o intersecție. Unele și-au testat abilitățile de supraviețuire, altele de speculație și o plajă interesantă a identificat un teren sănătos pentru creștere și dezvoltare. Nimeni n-a rămas pe loc. Toate aceste companii au fost supuse deci unui test de rezistență, într-un fel sau altul, la schimbare forțată.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Principalul motiv de îngrijoare a fost generat de incertitudinea evoluției restricțiilor sanitare, care au creat efecte în cascadă atât în ce privește activitatea directă a companiei noastre, cât și pe cea a clienților noștri – fie ei actuali sau potențiali. Anul trecut au început să apară cu precădere efectele necunoscutelor de care ne temeam cu toții la începutul pandemiei și au avut ecouri diferite în fiecare industrie, iar principala noastră provocare era să reușim să facem previziuni cât mai exacte, să identificăm cât mai precis evoluțiile macro și microsistemelor economice ale celor pe care îi consiliam. Serviciile de restructurare presupun susținerea companiilor să atingă obiective dictate de o serie de nevoi, cum ar fi finanțarea, recrutarea, reorganizarea operațională, identificarea de piețe noi, construirea unei strategii specifice etc., deci ghidează și însoțește managementul companiilor-client într-o cursă pe o pistă cu obstacole. Diferența a fost că, de data aceasta, pista era nemarcată și, indiferent dacă linia de sosire era supraviețuirea sau dezvoltarea accelerată, cursa era contra-cronometru împotriva unor riscuri greu de prevăzut.
Rezultatele noastre financiare la finalul anului au depășit cu puțin estimările de la început de 2021. Din perspectiva componentei de extindere a ofertei de servicii, am reușit să integrăm acele subiecte și domenii pe care le-am intuit ca fiind de importanță strategică pentru viitor – un bun exemplu fiind serviciile derivate din zona de ESG. Am făcut un pariu cu piața și am pregătit un departament de consiliere în ce privește guvernanța corporativă responsabilă pentru mai multe sectoare (în special banking, asigurări, energie, oil&gas, asigurări, retail, construcții, transport), unde am recrutat specialiști seniori cu experiență internațională. Am observat că toți creditorii se uitau la indicatorii sociali, de mediu și de guvernanță a companiilor. Finanțările bancare mergeau deja cu prioritate către business-urile care îndeplinesc noile cerințe ESG și așteptau la rând cei care urmăreau finanțări nerambursabile: companiile care aplică, în special pentru PNRR, nu vor primi sumele fără să se puncteze aceste criterii.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Practic, înființarea acestui departament, dar și o serie de succese care l-au precedat. Anul trecut am reușit să ajutăm mai multe companii să-și restructureze toate datoriile fiscale, să păstreze și să creeze locuri de muncă și să intre pe un trend de dezvoltare sustenabilă.
Tot în 2021, am consolidat diverse parteneriate cu companii și organizații internaționale, cel mai notabil e preluarea unei funcții în conducerea globală a Turnaround Management Association, cu sediul în Statele Unite; dincolo de accesul rapid și facil la tendințele globale, ne așteptăm ca această numire să aducă beneficii importante și pentru mediul de business din România.
Una peste alta, am avut satisfactia închiderii cu success a unui an dificil, cu doze mari de imprevizibil, în care puterea de adaptare și flexibilitatea au fost notele de marcaj ale majorității modelelor de business. Optimismul vine în continuare de pe urma solicitărilor din ce în ce mai dese din mediul de business pentru consultanța de specialitate, semn că antreprenorii și managerii au ieșit din paradigma de do it yourself și au înțeles importanța expertizei, mai ales în momentele de criză.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Contrar “amenințărilor” pandemiei, mediul de business a fost mai rezistent decât s-au așteptat mulți analiști și majoritatea proiectelor au avut continuitate. Au fost sectoare întregi care au dovedit asta în dinamica de creștere a afacerilor începute înca din perioada grea a anului 2020 – de exemplu, cele din zona de FMCG, transport & logistica, comerț on-line – însă au fost, precum știm, și alte sectoare care au avut o dinamică și mai accelerată, char neprevăzută – spre exemplu producătorii și comercianții de materiale de construcții. O influență majoră a avut aici și schimbarea sau, mai bine spus, adaptarea obiceiurilor de consum, care dictează în continuare aceste zone, fără potential de întoarcere la “cum era înainte”, dar și fereastra de predictibilitate a unor industrii care vor beneficia cu precădere de un aflux crescut de fonduri UE. De urmărit.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Aș nota cu plus măsurile de sprijin a unor afaceri afectate de pandemie – chiar dacă s-a făcut o selecție mai restrânsă decât ar fi fost nevoie și, în unele cazuri, mai greoie în implementare decât ar fi trebuit… M-am bucurat, de exemplu, să văd că s-a prelungit, în mai multe rânduri, măsura prevăzută de Ordonanța 6/2019, care permite scutirea companiilor de plata obligațiilor fiscale scadente, în anumite condiții și pentru o perioadă de până la șapte ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă trei ani. Practic, companiile pot beneficia de ștergerea accesoriilor cumulate și de amânarea la plată cu până la jumătate din principalul datoriei fiscale – urmată de ștergerea sumelor amânate la plată, dacă planul de restructurare se încheie cu succes.
S-au înscris pentru această măsură companiile private și de stat care nu erau eligibile pentru alte măsuri de restructurare a datoriilor fiscale prevăzute în acest sens în Codul Fiscal și care nu erau în insolvență. Am reușit să ajutăm multe companii să fie scutite de plata datoriilor bugetare, ceea ce s-a reflectat imediat în însănătoșirea lor, nemaivorbind de sumele pe care puteau să le întoarcă astfel la bugetul de stat. Sper să mai asistăm la cel puțin încă o rundă de prelungire și anul acesta.
Poate cea mai notabilă măsură reală de susținere a fost însă deblocarea plăților la finalul anului 2021 pentru ajutorul acordat industriei HORECA.
În ce privește restanțele, e nevoie ca autoritățile să înțeleagă că eficiența și efectul implementării unor măsuri în situații speciale / de criză depinde extrem de mult de momentul în care acestea se fac, raportat la nevoile afacerilor eligible și a industriei în cauză. E vitală această sincronizare.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Înțelegerea impactului asupra afacerilor care va fi generat de un topic nou: ESG.
Dacă ne raportăm doar la industria de banking, anul 2022 va reprezenta un reper în ceea ce privește exigențele, așteptările și reglementările ESG ale Băncii Centrale Europene și ale Autorității Bancare Europene. Acestea vor trebui puse în aplicare de toate băncile din România care se încadrează în ținta de supraveghere, proces ce va fi monitorizat de BNR. Aceste exigențe pot afecta indicatorii de performanță, randament și default ai portofoliilor de credite, pe lângă riscuri legate de reglementare, costuri mai mari de capital și de refinanțare. Managerii care înțeleg importanța preocupării reale față de responsabilitatea socială și de mediu vor adopta un model de afaceri mai sustenabil, care va crea stabilitate și potențial suplimentar de creștere atât pentru investititori, cât și pentru angajații și clienții lor.
În categoria companiilor în rândul cărora ESG va avea impact major se înscriu și companiile listate, dar și cele din aviație, transport și industria petrolieră, care vor trebui să adopte o tranziție rapidă către modele de business “green” și conduite sustenabile.
O altă provocare e legată de regândirea fluxurilor de aprovizionare și adaptarea afacerilor, în consecință. Ramâne de văzut însă și dacă se va putea menține stabilitatea (cu oscilații normale) indicatorilor macro-economici.
În România, indicele de inflație e un alt factor de urmărit și de luat în calculul de modelare a bugetelor pe care companiile le pregătesc la început de an.
La nivel mondial, orice potențial conflict între state poate cauzaperturbări cu implicații inclusiv în partea economică. În regiunea noastră, e de văzut cum va evolua situația din Ucraina și ce efecte va genera asupra unor industrii-cheie de la noi. Paradoxal, pentru unele ar putea reprezenta o oportunitate… Spre exemplu, parte din facilitățile de prelucrare și depozitare pentru anumite produse (cum ar fi uleiul) s-ar putea muta din Nicosia în zona de port Constanța. Am obține astfel și o schimbare de paradigmă… nu vom mai exporta atât de multă materie primă neprelucrată (floarea soarelui) și am putea aduce plus-valoare și capital prin vânzare de produs finit.
De urmărit ce poate și România câștiga din aceste reașezări de fluxuri de aprovizionare, vom reuși să fim un jucator activ sau rămânem doar “prizonierii” efectelor unui compartament pasiv?