2024 se conturează ca un an de tranziție, cu finalizarea unor cicluri și începutul altora, marcat de numeroase evenimente electorale și adoptarea de transformări tehnologice de către organizații. Liderii și mediul de afaceri trebuie să echilibreze operațiunile curente, care necesită decizii rapide, cu planificarea strategică pe termen lung.
În urma pandemiei și a conflictelor care au tensionat scena geopolitică, 2024 se anunță ca fiind un an-record pentru numărul de runde electorale la nivel global. De la Europa la SUA și India, se estimează că peste patru miliarde de oameni din diverse țări vor vota, influențând astfel economia globală și deciziile investiționale.
Pe plan intern, România se confruntă pentru prima oară cu patru runde electorale într-un singur an, incluzând alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, mobilizând astfel electoratul român pe tot parcursul anului.
„Având alegeri în peste 60 de țări, e probabil ca politicile din 2024 să fie marcate de un trend populist în majoritatea acestora. Investitorii, cu siguranță, vor lua acest lucru în considerare”, a menționat Ramona Jurubiță, country managing partner la KPMG România și Moldova și vicepreședinte în Consiliul Investitorilor Străini (FIC).
Vezi aici dosarul complet 24 pentru 2024
România continuă să fie atractivă pentru investitorii străini, remarcându-se în ultimii ani ca una dintre principalele destinații de investiții din Europa de Sud-Est. Costurile (încă) competitive ale forței de muncă, o piață de desfacere extinsă și infrastructura în dezvoltare sunt printre principalele avantaje pentru investitori.
„Cu o populație de 18 milioane, o piață mare de consum, teritoriu extins, acces la Marea Neagră și rute logistice eficiente, plus continuarea și finalizarea proiectelor de infrastructură din cadrul PNRR, perspectiva se schimbă. (…) Cred că atât timp cât nu apar schimbări majore în ceea ce privește democrația și valorile liberale, România va continua să prezinte avantaje semnificative.”
Dar chiar și deciziile politice considerate normale în cadrul ciclurilor economice, cum ar fi majorările de taxe și impozite, pot afecta percepția investitorilor pe termen scurt.
„La FIC, realizăm un sondaj semestrial pentru a evalua sentimentul investitorilor. În martie 2023, percepția era pozitivă, dar în septembrie a scăzut, influențată de schimbările fiscale.”
În plus față de investițiile străine, dezvoltarea României în ultimii 15 ani s-a sprijinit și pe fondurile europene atrase. Aceasta include o sumă considerabilă de bani, la intersecția dintre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.
„De la aderarea noastră la UE până în prezent, am primit fonduri nete (diferența între fondurile primite și cele cu care România a contribuit la bugetul UE – n. red.) de aproximativ 61 de miliarde de euro, reprezentând circa 20% din PIB-ul României. Este o sumă semnificativă, pe care nu o vom mai avea după 2026. Avem doi ani pentru a restructura economia astfel încât să funcționăm eficient și fără aceste fonduri.”
România, alături de Europa și întreaga lume, se găsește la un punct critic, în care se intersectează aspirații majore precum progresul tehnologic, adopția inteligenței artificiale, tranziția spre o economie ecologică, sustenabilitatea și integrarea principiilor ESG.
Există dezbateri intense privind ritmul și direcția tranziției energetice în diferite sectoare. Cadrul actual este clar definit: Europa urmărește să fie pionieră în tranziția către o economie verde și în procesul de decarbonizare. Deși există controverse privind unele decizii, cum ar fi termenul-limită pentru interzicerea vânzării de autovehicule noi pe combustibili fosili, stabilit inițial pentru 2030 și acum amânat pentru 2035.
Această dinamică adaugă o nouă complexitate în contextul global de atragere a investițiilor, cu UE, SUA, China, India și alte zone concurând prin subvenții și ajutoare de stat pentru a atrage investiții esențiale pentru tranziție, fie că vorbim de fabrici de vehicule electrice, fabrici de baterii sau producție de componente. Cum se poziționează România?
„Există o problemă structurală în modul în care România se prezintă pentru a atrage investiții. Deși este percepută ca fiind atractivă de către investitori, preferința lor se poate schimba dacă sunt mai bine primiți în alte locuri, cum ar fi Budapesta.”
Prin urmare, este esențial ca România să definească și să comunice clar o serie de priorități strategice, având nevoie de o politică de atragere a investițiilor adaptabilă și receptivă la schimbări.
„Încercările de a stabili o agenție eficientă pentru atragerea investițiilor străine au fost inconsistente și nesigure, ceea ce se reflectă în direcționarea investițiilor către alte țări, cum ar fi Ungaria, pentru proiecte precum fabricile de baterii”, adaugă Ramona Jurubiță.
Investițiile în tranziția către o economie verde provin adesea din domenii inovatoare, de cercetare și dezvoltare, reprezentând investiții cu valoare adăugată înaltă. Aceste tipuri de investiții sunt cruciale, mai ales într-o economie unde salariile sunt în creștere și unde se depășește treptat faza activităților cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi producția textilă de tip lohn pentru industria fast-fashion.
„O analiză a structurii investițiilor străine din România arată o lipsă a investițiilor cu valoare adăugată mare, în special în domeniul high-tech. Pentru a rămâne competitivi și pentru a crește prosperitatea țării, este imperios necesar să atragem acest tip de investiții.”
Ramona Jurubiță subliniază necesitatea unei promovări pozitive a României, rezultată din colaborarea dintre diferite sectoare ale societății.
„Tendința de a ne autocritica excesiv nu ajută. (…) În contextul unui an plin de decizii importante, consider că trebuie să unim forțe din toate sectoarele – public, privat și ONG-uri – pentru a vorbi mai mult și mai bine despre România. Trebuie să găsim cele mai eficiente canale de comunicare, deoarece, din experiența mea, această percepție negativă nu este împărtășită de potențialii investitori.”
2024 ar putea fi anul care redefinește conceptul de leadership, scoțându-l din teoria academică și revistele de specialitate pentru a-l testa în practică.
Antreprenoriatul și dezvoltarea economică necesită creativitate și o viziune pe termen mediu și lung. Totuși, în ultimii ani, o serie de crize au determinat organizațiile să se concentreze mai mult pe soluționarea problemelor imediate, punând astfel la încercare abilitățile de leadership.
„În această eră a suprainformării, te afli constant în situația de a rezolva crize imediate, având o abordare reactivă din cauza nenumăratelor provocări și schimbărilor legislative. Este vital să filtrezi informațiile, deosebind zvonurile de tendințele reale, și să gândești strategic pe termen mediu și lung.”
Această capacitate de a naviga prin complexitatea informațiilor disponibile va defini leadershipul în acest an și va avea un impact semnificativ pe termen lung. Liderii trebuie să își asume o abordare mai calmă și strategică, așa cum sugerează oficialul KPMG România, făcând un pas înapoi pentru a reduce zgomotul de fond. Cum se manifestă acest context pentru un lider?
„Îl simți zilnic, încă de la trezire. Te trezești dimineața și constați că 75% din agenda ta este deja plină, începând ziua cu un nivel înalt de anxietate, o situație comună în cadrul organizației. Întrebarea esențială este ce este cu adevărat relevant în tot ceea ce ai de făcut și unde poți aduce cel mai mare impact. Timpul a devenit un lux. Toată lumea aleargă după timpul tău la fel cum și tu alergi după timpul celorlalți.”
Presiunea constantă asupra liderilor de a rezolva probleme urgente poate conduce la oboseală la vârful organizațiilor sau la pierderea sensului muncii. Această criză de sens este o temă tot mai frecventă în rândul liderilor din România.
„Este rezultatul ritmului frenetic al lumii actuale. Suntem într-o cursă continuă, fără oprire. Ne aflăm într-un tren care accelerează, cu stații tot mai rare și timp de oprire din ce în ce mai scurt. La un moment dat, întrebarea devine: spre ce ne îndreptăm?”
Un factor care adaugă complexitate este evoluția și adoptarea inteligenței artificiale (AI), accelerând și mai mult ritmul menționat de Ramona Jurubiță.
De altfel, prioritățile KPMG România pentru anul 2024 se concentrează pe trei direcții principale: oameni, tehnologie și sustenabilitate (ESG).
„Practic, în 2022, AI abia era menționată. În 2023, am început să dezvoltăm cazuri practice, iar acum, în 2024-2025, companiile vor implementa aceste cazuri, aducând un nou nivel de complexitate, dar într-un mod pozitiv. Afacerile vor crește și se vor dezvolta, ceea ce ne împinge să fim și mai dinamici.”
Adopția tehnologiei implică investiții nu doar în soluții și implementarea lor, ci și în educarea persoanelor pentru a accepta și a beneficia de avantajele tehnologice.
„Oamenii sunt deschiși la schimbare, dar reticenți în fața necunoscutului și a riscului. Odată ce își dau seama de beneficii, vor să-și simplifice viața. De ce să petreacă cineva două ore pentru o sarcină când tehnologia îi poate reduce timpul de lucru la jumătate? Este esențial să înțeleagă cum tehnologia îi poate ușura sarcinile.”
Tehnologia promite, istoric vorbind, să preia multe dintre sarcinile repetitive sau complexe, oferind astfel oamenilor mai multă prosperitate și timp liber. Deși acest ideal pare încă utopic și norma de lucru rămâne de cinci zile pe săptămână, schimbarea trebuie să înceapă undeva. KPMG își propune să implementeze un astfel de program.
„Anul acesta, ne concentrăm intens pe transformarea modului în care lucrăm, având în vedere că tehnologia are potențialul să preia sarcinile repetitive sau complexe. În ciuda faptului că ideea de a reduce norma de lucru la patru zile și jumătate pe săptămână pare încă îndepărtată, KPMG își propune să inițieze această schimbare și să implementeze un program inovator.
Concentrăm eforturile asupra inovației și am planificat un program de lucru de patru zile și jumătate pe săptămână, acordând o jumătate de zi în fiecare săptămână pentru activități inovatoare și creative acelor colegi care sunt atrași de aceste activități. Chiar dacă este un pas mic, suntem conștienți că schimbările semnificative nu apar peste noapte. Procesul de tranziție necesită o pregătire atentă a organizației, conștientizarea angajaților și prezentarea avantajelor aduse de tehnologie. Considerăm că acest demers este un proces educațional continuu, esențial pentru a aduce transformarea în modul nostru de lucru.”
Cu privire la tema angajaților ca prioritate, oficialul KPMG afirmă că organizația a depus eforturi constante în ultimii ani pentru a îmbunătăți componenta de wellbeing în rândul angajaților.
„În ultimii ani, ne-am implicat constant în eforturi susținute pentru a îmbunătăți starea de bine a angajaților noștri. Avem o abordare sistemică concentrându-ne pe corp, minte și suflet – construind astfel cel mai solid program de wellbeing recunoscut pe piață și recompensat cu diverse premii. Am implementat o serie de inițiative variate, de la programe de educație financiară și consultanță pentru investiții eficiente până la activități menite să promoveze wellbeingul fizic, precum masajele la birou și sesiunile de terapie. În plus, am dezvoltat programe culturale care să completeze această abordare holistică a bunăstării noastre/colegilor noștri.”
În 2024, o altă direcție strategică importantă pentru firma de audit și consultanță este sustenabilitatea sau ESG, aplicată atât în serviciile oferite clienților, cât și în operațiunile interne ale companiei.
„Conform viziunii noastre, integrarea principiilor ESG în structura și strategia afacerii nu doar că asigură succesul, dar poate facilita accesul la finanțare mai avantajoasă și poate oferi un avantaj competitiv pe piață companiilor care se pregătesc din timp.”