Mediul de afaceri și, prin extensie, întreaga societate românească se află în fața unui punct important de inflexiune, care va influența evoluția din următoarele decenii. Dar este nevoie de rețete noi de creștere.
Opoveste irepetabilă. Așa descrie Iulian Stanciu, președintele eMAG, evoluția companiei din ultimii 15 ani, din care 11 ani au fost sub umbrela grupului Naspers. Numai în logistică eMAG a investit circa 250 de milioane de euro în trei depozite și în automatizări. Când îl întrebi dacă Naspers l-ar mai lăsa astăzi să investească atât de mult pentru dezvoltare, Iulian Stanciu răspunde, ca întotdeauna, sincer: „no way”. „A fost un noroc istoric, banii erau ieftini la acel moment. Acum e greu, poate peste 10 ani să mai vină un astfel de moment, dar acum nu. Banii sunt scumpi acum, aversiunea față de risc este mare și nu își asumă nimeni riscuri.”
De altfel, contextul este diferit astăzi pentru antreprenorii aflați la început de drum sau în etapa de construcție și creștere, comparativ cu începutul anilor 2000. Piața din România este mai conectată cu piețele globale și viceversa. „În momentul în care am început să facem afaceri noi sau părinții celor care sunt acum tineri antreprenori, România era o insulă în care nu aveai acces la capital. Nu era legată cu capitalul global, nu era legată cu competențele globale, cu ideile globale. Acum, totul este legat. O idee ajunge în trei luni din Lituania, Estonia, America sau China în România.” Prin urmare, antreprenorii la început de drum nu se mai pot baza doar pe intuiție și pe o idee care pare bună și pe care o pot executa repede. Astăzi, drumul antreprenorului trebuie să includă mai multă educație încă de la început.
Vezi aici dosarul complet 24 pentru 2024
Modul în care privește Iulian Stanciu setul de aptitudini necesare pentru un antreprenor dă dovadă de un pragmatism pe care l-a aplicat inclusiv în cazul său, atât la nivel de conștientizare, cât și la nivel de acțiune. Unul dintre punctele de cotitură din viața retailerului eMAG și din viața omului de afaceri a venit în 2021, când Iulian Stanciu a renunțat la poziția de CEO pentru cea de președinte executiv, în locul său fiind promovat Tudor Manea, cel care era până atunci director operațional și vicepreședinte. „Faptul că eu am făcut un pas în spate și am lăsat decizia de zi cu zi la Tudor este și un rezultat al nivelului la care se află eMAG și al perspectivelor pe care le are eMAG de acum încolo. Competențele mele erau foarte bune la sfârșitul anilor ’90 și în anii 2000, când am început: intuiția, norocul, capacitatea de a vinde bine. Am avut și capacitate de muncă și gândire sistemică, dar intuiția și capacitatea de a vinde au fost întotdeauna mai sus”, recunoaște cu sinceritate Iulian Stanciu.
Pentru următoarea etapă de creștere a grupului, intuiția și capacitatea de a vinde bine nu mai sunt suficiente, iar grupul are acum nevoie de know-how și de o gândire sistemică, axată pe rațional. „Tudor este mai bun decât mine pentru ceea ce are eMAG de făcut de acum înainte”, punctează cu onestitate Iulian Stanciu, într-o propoziție care pare simplă la prima vedere, dar care ilustrează o realitate greu de acceptat de către mulți antreprenori și oameni de afaceri: momentul în care un alt lider devine esențial din punct de vedere executiv și operațional pentru businessul pe care fondatorul/antreprenorul l-a transformat într‑un gigant.
eMAG s-a transformat într-un conglomerat de companii care își extinde ambițiile și investițiile pe plan regional. Această expansiune a atras profesioniști de top, cum ar fi Daniel Spiridon, fostul șef al McKinsey România, Kinga Daradics, fost CEO al Mol România și Bogdan Văduva, ex-partener la KPMG.
„Aceasta vine din nevoia de competență suplimentară. O poți construi intern, prin oamenii deja prezenți în organizație, prin cursuri și educație și ne-am construit-o și am investit foarte mult. În același timp, este nevoie și de oameni din afară pentru dezvoltare, însă trebuie să fim atenți, deoarece este atât de complicat ceea ce facem noi încât e posibil să le ia ani de zile să înțeleagă cu adevărat. (…) De aceea, prioritatea noastră a fost întotdeauna creșterea oamenilor din intern.”
Prezent pe piețele din Ungaria și Bulgaria prin intermediul afacerii principale eMAG, grupul deține și alte verticale precum retailerul online de haine Fashion Days sau compania de curierat Sameday, și a lansat recent servicii noi sub branduri ca Freshful, Tazz, Flip și HeyBlu IFN, demonstrând diversificarea continuă a portofoliului său. „În anul 2024 ne uităm la creștere. Este o creștere ușor diferită față de cea de acum cinci-șapte ani când era creștere cu orice preț. Acum este o creștere profitabilă, iar pentru aceasta ne ajută și investițiile trecute. (…) Mare parte din creșterea noastră organică vine în urma investițiilor de acum trei-cinci ani.”
Nevoia de implicare
În contextul global al anului 2024, considerat „anul alegerilor”, având în vedere că o proporție semnificativă a populației mondiale participă la procese electorale, impactul asupra mediului de afaceri este palpabil. În România, există o presiune crescută asupra sectorului de afaceri pentru a se angaja mai activ în dialogul civic și elaborarea politicilor. „Taxa de 1% pe cifra de afaceri n-are nicio logică, îi împingi pe toți să pună 1% la preț într-un fel sau altul și cred că ar trebui o frână la măsurile acestea ușor populiste de redistribuție și intervenții foarte dure în economie. Cred că după alegeri ar trebui să se oprească și să ne concentrăm pe echitate în sistemul de taxare și în colectare. Aici cred că mediul de business asociativ are un rol din ce în ce mai important.”
În România, cea mai mare organizație patronală este Concordia, care reprezintă companii ce generează aproape 30% din PIB, dar un rol important joacă și asociații precum AmCham, FIC (Consiliul Investitorilor Străini) sau RBL (Romanian Business Leaders). „Liderii companiilor mari din România ar trebui să stea mai mult de vorbă cu guvernanții”, spune Iulian Stanciu, care oferă exemplul întâlnirilor președintelui Emanuel Macron cu mediul de business francez după ce a câștigat al doilea său mandat. „Dacă Petrom nu ar investi în sectorul lor de activitate, dacă Dacia nu ar face linii noi de producție, dacă eMAG nu ar angaja mii de oameni și nu ar investi sute de milioane în depozite, cu siguranță că nici micii constructori și comercianți nu ar merge bine. Ei sunt cei care merg mai departe și consumă și cheltuiesc bani și de aceea avem restaurante, hoteluri, coafor sau covrigării. Deci observăm un efect multiplicator în economie și valoarea mare produsă vine din investițiile făcute de companiile mari.”
În acest context, antreprenorul îndeamnă autoritățile să trateze marile entități corporative ca pe niște active strategice, promovând și facilitând investițiile. Dar o perspectivă economică îmbunătățită din partea politicienilor este crucială pentru atingerea acestui obiectiv. „Observăm o evoluție pozitivă în administrație, cu apariția unor figuri care demonstrează o înțelegere economică profundă și o viziune pe termen lung. Organizații precum Concordia devin interlocutori tot mai relevanți în dialogul cu decidenții, fie că vorbim despre legiuitori sau guvern, subliniind necesitatea unor politici publice care să stimuleze investițiile și să ofere predictibilitate”, adaugă Iulian Stanciu.
În contextul actual, România se află la un moment decisiv, având oportunitatea de a accesa fonduri europene substanțiale care pot susține investiții majore, în special în infrastructură. Stanciu subliniază importanța acestui moment, anticipând o schimbare de paradigmă odată cu finalizarea actualului ciclu financiar european: „Ne aflăm în fața unei oportunități unice de a realiza investiții semnificative cu sprijin european. După acest ciclu, statutul României se va transforma, trecând de la beneficiar net la contributor net în cadrul UE, ceea ce va reconfigura fundamentul abordărilor noastre economice viitoare”.
Așa cum jucătorii din mediul de business ating diferite puncte de cotitură în funcție de schimbarea contextului de business și a resurselor disponibile, tot așa se află și România astăzi într-un moment decisiv, având oportunitatea de a accesa fonduri europene substanțiale care pot susține investiții majore, în special în infrastructură. Iulian Stanciu subliniază importanța acestui moment, anticipând o schimbare de paradigmă odată cu finalizarea actualului ciclu financiar european. „Este ultimul tren în materie de investiții mari în infrastructură pe care le putem face cu susținere europeană. De ce? Pentru că după ciclul acesta România nu va mai fi o țară săracă, mai ales dacă vorbim de noi membri în Uniunea Europeană. România va trece din beneficiar net în contributor net și din momentul acela lucrurile se vor schimba fundamental și va trebui să ne bazăm noi pe noi și trebuie să începem să realizăm asta.”
În contextul apropiat al aniversării a două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană, se conturează perspective noi pentru economia națională. Acest moment istoric subliniază necesitatea ca marile companii românești să își extindă operațiunile dincolo de granițe, inspirându-se din succesul firmelor poloneze și maghiare care și-au lărgit deja prezența internațională.
„Devenind un contributor net la bugetul UE, este esențial ca afacerile românești să exploreze piețele internaționale, beneficiind de sprijin prin politici publice adecvate. Aceasta presupune o stabilitate și predictibilitate locală care să permită o expansiune sustenabilă”, explică Iulian Stanciu, subliniind importanța unei baze solide în țară.
Pentru a naviga cu succes noul context, România trebuie să adopte o strategie clară, concentrându-se pe sectoare unde poate excela, în loc să își disperseze resursele. „Identificarea unor nișe specific românești, unde avem resurse, expertiză și educație de specialitate, este crucială. De exemplu, în IT, România se distinge prin securitate cibernetică, comerț online, inteligență artificială și data science, unde avem deja un impact semnificativ atât regional, cât și în cadrul NATO”, menționează Iulian Stanciu. Cu toate acestea, el remarcă domenii de mare interes la nivel global în care România ar trebui să-și recunoască limitele, precum semiconductorii, calculul cuantic sau tehnologia sateliților, unde nu există infrastructura necesară pentru a concura la nivel global.
„Potențialul României se extinde și în alte sectoare mai tradiționale, precum energia și agricultura. În agricultură, trebuie să ne concentrăm pe culturi specifice în care putem excela. Inspirându-ne din exemplul Poloniei cu merele, trebuie să identificăm «merele» noastre. Asociațiile de afaceri, împreună cu guvernul, au un rol esențial în a direcționa aceste eforturi după perioada electorală.”
O direcție digitală
Una dintre direcțiile importante pentru România, cel puțin la nivel de declarații, este digitalizarea, inclusiv când vine vorba de resursele disponibile. O mare parte din mult-discutatul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este alocat digitalizării.
Cu toate acestea, conform Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI), România se confruntă de ani buni cu provocări majore în acest sector, aflându-se la coada clasamentului la nivel european. „Stăteam bine acum câțiva ani la viteza de broadband, acum nu mai suntem nici acolo locul 1 în Europa, iar asta reprezenta oricum o mică parte din ceea ce înseamnă infrastructură în cadrul DESI. Dacă ne uităm la gradul de acoperire al gospodăriilor cu internet de mare viteză, nici la acest indicator nu stăm foarte bine.”
România reprezintă un paradox din punct de vedere al digitalizării, pentru că reunește sub aceleași granițe o suită de specialiști cu competențe digitale avansate, talente vânate de marile companii globale, în timp ce la capitolul competențe digitale de bază la nivelul populației se situează pe ultimul loc din UE. Povestea este similară atât în cazul digitalizării companiilor, cât și în cazul informatizării administrației publice. „Digitalizarea trebuie să fie un proces concret, reflectat prin DESI, care să implice colaborarea cu entități precum ANIS (Asociația patronală a industriei de software și servicii – n.red.) pentru a sprijini administrația publică în acest demers și pentru a face conceptul mai accesibil populației. Exemplificarea beneficiilor tangibile, cum ar fi simplificarea plății taxelor online, poate face digitalizarea mai apropiată de nevoile cetățenilor.” El insistă că succesul digitalizării în România trebuie evaluat prin indicatori obiectivi, precum DESI, insistând că o abordare standardizată și bazată pe date concrete este esențială pentru a reflecta progresul real.
Pentru transformarea digitală a administrației publice, este esențial să adoptăm principii din mediul de afaceri: interfețe intuitive, aplicații mobile optimizate și o experiență a utilizatorului comparabilă cu platforme populare ca TikTok sau Facebook. Această abordare este crucială, mai ales pentru a servi segmentul populației care, potrivit Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI), prezintă competențe digitale de bază limitate. „Putem învăța din exemplele de succes internaționale din jurul nostru, cum ar fi Ucraina, care a depășit Germania în ceea ce privește digitalizarea, Moldova, care ne-a surclasat, și Grecia, care, deși era în urma noastră, a elaborat și implementat un plan ambițios de transformare digitală. Aceste exemple demonstrează importanța unui plan inclusiv și bine structurat.”
Transformarea digitală trebuie să pună oamenii în centrul său, atât ca beneficiari finali, cât și ca utilizatori ai noilor tehnologii în cadrul organizațiilor. Este esențial să adresăm și să demontăm temerile legate de automatizare și inteligență artificială, precum mitul conform căruia tehnologia va înlocui forța de muncă umană. „Experiența noastră arată că, deși am implementat tehnologii avansate și roboți, numărul angajaților nu a scăzut, în timp ce volumul de muncă și calitatea serviciilor au crescut. Acest lucru indică faptul că tehnologia poate asista funcționarii publici să ofere servicii de mai mare valoare.”
Pentru a realiza aceste schimbări, comunicarea eficientă și construirea unei culturi organizaționale bazate pe încredere sunt fundamentale. Necesitatea formării profesionale devine imperativă pentru a asigura că toți angajații, fie că sunt din sectorul public sau cel privat, îmbrățișează cu deschidere noile tehnologii digitale. „Este esențial ca fondurile alocate prin PNRR și cele europene să includă programe serioase de formare profesională și comunicare, axate pe instruirea efectivă conform unor standarde elevate, nu doar pretexte pentru deplasări recreative. Aceasta se aplică indiferent de domeniu, fie că este vorba de educație, administrație publică sau alte sectoare.”
În ceea ce privește tendințele globale în afaceri, inteligența artificială (AI) devine un subiect de interes major, inclusiv în România. Deși unele companii au început să investească în AI generativ, există încă reticență din partea firmelor din afara domeniului tehnologic de a aloca resurse semnificative pentru această direcție. „Deschiderea managerială către explorarea potențialului AI este vizibilă, dar procesul de integrare efectivă necesită timp și presupune mai multe etape.” Iulian Stanciu susține că, pentru implementarea eficientă a AI-ului generativ, este vitală existența unei infrastructuri robuste de procese și date în cadrul companiilor. Fără aceste fundamente, aplicarea practică a AI-ului rămâne limitată, iar organizarea acestora este un proces care solicită timp și resurse.
„Adopția AI-ului este un parcurs normal în evoluția tehnologică și, cu timpul, acesta va deveni un instrument revoluționar pentru afaceri, similar cu alte inovații semnificative ale ultimului secol, precum motorul termic sau computerul personal. AI-ul promite să sporească productivitatea și să adauge valoare în moduri fără precedent.”