
Ungaria a dat marți un veto pentru un împrumut de 18 miliarde de euro din partea Uniunii Europene către Ucraina, iar discuțiile cu restul țărilor din bloc cu privire la subminarea democrației continuă, pe fondul amânării deciziei miniștrilor de finanțe ai blocului de a dezgheța câteva miliarde de euro rezervate inițial pentru Budapesta.
Potrivit Reuters, la întâlnirea de la Bruxelles a miniștrilor economiei și ai finanțelor din statele UE, ministrul Ungariei, Mihaly Varga, a confirmat opoziția guvernului său de a susține Ucraina cu împrumutul solicitat.
Ungaria a spus că nu va lua parte la acțiunea de împrumut comun a UE pentru Ucraina, deși Budapesta a spus că va oferi asistență bilaterală. Însă această informație nu a fost percepută de toți în același fel, sau în felul în care a intenționat-o Varga.
Colegul lituanian al acestuia a declarat pentru Reuters că este “imoral” pentru Ungaria să se opună împrumutului destinat Ucrainei, cu scopul de a forța eliberarea miliardelor de euro pe care Budapesta la așteaptă de la UE.
Președintele adunării ministeriale a spus că poziția Ungariei nu va opri restul țărilor UE de a continua cu procedurile pentru eliberarea împrumutului către Ucraina. “Nu ne vom descuraja. Ambiția noastră rămâne să trimitem ajutoarele financiare către Ucraina în luna ianuarie,” a spus ministrul ceh de finanțe, Zbynek Stanjura. “Aceasta înseamnă că vom căuta o soluție susținută de 26 de state membre, fără Ungaria,” a adăugat acesta.
Ca răspuns la veto-ul Ungariei, miniștri prezenți la întrunire au decis să taie de pe agendă discuția cu privire la aprobarea celor 7.5 de miliarde de euro din fonduri europene promiși Ungariei, potrivit oficialilor UE. La fel, miniștri au amânat aprobarea planului de cheltuieli de alte 5.8 miliarde de euro pe care blocul le avea în plan pentru Ungaria ca stimul de recuperare economică post-pandemie.
Fondurile pe care Ungaria le așteaptă de la UE – și care acum au fost puse în așteptare pentru o perioadă nedeterminată – sunt de aproximativ 9% din PIB-ul 2022 al țării. Ungaria este singura țară din blocul UE care nu are planul de cheltuieli aprobat deja. Dacă aprobarea nu va avea loc până la finalul anului, legile UE spun că 70% din sumă va fi pierdută irevocabil. În acest fel UE poate face presiune asupra premierului Viktor Orban pentru a se înscrie în deciziile comune ale blocului.
De-a lungul celor peste 12 ani de când este la putere, Orban a avut dispute constante cu blocul UE, mai ales cu privire la drepturile homosexualilor și ale emigranților, precum și asupra controlului mai strict decât în alte țări pe care Ungaria l-a impus asupra ONG-urilor, asupra instituțiilor academice, asupra curților de justiție și asupra media.