Importanța crescută a mărcilor private s-a resimțit în evoluția pozitivă a pieței de retail și bunuri de larg consum, mai ales dacă se ia în calcul faptul că această industrie a înregistrat în primele nouă luni din 2021 o scădere de aproape 3 procente în valoare, în comparație cu aceeași perioadă din 2020.
Printre factorii care au contribuit la această scădere se numără: declinul retailului independent, frecvența redusă de cumpărare, volumele mai mici, dar și inflația, menționează specialiștii GFK România.
„Volumele au scăzut cu aproape 7% în intervalul menționat și această performanță negativă a condus la scăderea valorii. În ceea ce privește inflația, impactul nu este încă atât de puternic, dar ne așteptăm ca lucrurile să se schimbe. În plus, la această scădere a avut o contribuție negativă și evoluția comerțului tradițional, unde s-au pierdut multe acte de cumpărare”, explică Diana Scăunașu, Country Lead Consumer Panel GfK România.
Potrivit acesteia, dacă în 2020 se vorbea despre creșteri la nivel de macro-categorii, 2021 a fost marcat de scăderi în zona de produse alimentare, fresh sau lactate, singura macro-categorie care s-a aflat pe un trend ușor ascendent (+1%) a fost cea de băuturi.
Ceea ce iese în evidență este importanța mărcilor proprii și impactul pe care acestea îl au în creșterea pieței, subliniază specialistul GFK. „În 2021 private label este singurul driver de creștere pentru toate segmentele. Deși per total piață FMCG avem o scădere, aceasta este generată de regular brands, produsele marcă proprie având un impact pozitiv”, completează Diana Scăunașu. În cifre, produsele marcă proprie au bifat un avans de două puncte procentuale, până la 21,6% din valoarea pieței.
În ceea ce privește unele schimbări strategice survenite în ultimul an în piața de retail, comerțul modern a înregistrat o ușoară creștere, asta în timp ce retailul tradițional scade considerabil, fiind influențat negativ de frecvența de cumpărare. Astfel, pentru prima dată, comerțul tradițional a ajuns la mai puțin de o treime din piață, având o pondere de 31% la nouă luni. „În rural jucătorii din acest segment au încă o pondere de aproximativ 40%, dar în zona de urban mare va fi greu de susținut evoluția pe termen lung”, consideră specialistul GfK.
În opinia acesteia, astfel de schimbări din piață pot avea un impact negativ pentru producători, mai ales din prisma profitabilității. „În plus, retailul independent ajută și la distribuție și la amprenta pe care o marcă o poate avea. Fără doar și poate pe producători îi ajută să aibă zona aceasta dezvoltată și prin comparație cu alte piețe din Europa, în România ponderea comerțului tradițional este mare”, explică Diana Scăunașu.
Tot la acest capitol, merită subliniat faptul că hypermarketurile au mai recuperat cotă de piață și sunt în continuare liderul formatelor moderne cu aproape 25% din piață, însă discounterii vin puternic din urmă, jucătorii din acest canal având o cotă de 22%. „Cred că această evoluție va continua și sunt șanse ca discounterii să egaleze și chiar să depășească hypermarketurile anul acesta dacă luăm în calcul și diferențele pe expansiune, discounterii fiind mult mai active. În plus, pentru prima dată în ultimii zece ani am asistat la o schimbare de lider pe piața de retail, Lidl surclasând Kaufland și această schimbare se va menține probabil și anul acesta”, a mai punctat Diana Scăunașu, care a explicat că un rol important în această schimbare l-au jucat magazinele de tip discount în ceea ce privește misiunile de cumpărare, românii folosind aceste magazine pentru misiunile de stock-up și chiar stock-up mare, misiuni care erau acoperite până acum de hypermarketuri.
„Totodată, supermarketurile au pierdut teren în fața discounterilor, astfel că aceștia din urmă au mai multe surse de creștere”, adaugă Diana Scăunașu.
În opinia specialistului GFK, anul acesta se așteaptă ca discounterii și jucătorii modern proximity să rămână canalele care vor beneficia de creștere accelerată, alături de online, unde este vizibilă o penetrare mare a aplicațiilor.
