Studiul a vizat impactul pe care îl au cele trei proiecte legislative privind mediul bancar, respectiv cel privind plafonarea dobânzilor și cel privind limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, care au ajuns deja în Camera Deputaților, for decizional, precum și cel privind eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, care se află la Senat.
„În cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobânzilor și eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potențială reducere a creditării populației cu 5% ca urmare a diminuării capacității instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investițiilor cu 0,17% și a PIB cu 1,8%. În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, având în vedere potențialul de diminuare a capacității instituțiilor de credit de a finanța economia reală, o potențială reducere a creditării populației și a agenților economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19% (n.red. – 10,49 de miliarde de lei), a investițiilor cu 0,27% și a PIB cu 2,84% (n.red. – 21,66 de miliarde de lei)”, se mai subliniază în comunicatul de presă al celor două organizații care reprezintă interesele sectorului bancar.
Bancherii solicită prelungirea cu 60 de zile a termenelor propuse pentru a dezbate proiectele de legi privind plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate
În schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituțiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susține un volum de credite suplimentar de 47 de miliarde de lei.
Informațiile care au stat la baza întocmirii acestui studiu sunt limitate la informații disponibile în mod public din surse oficiale. De asemenea, calculele au fost făcute ținând cont de valoarea PIB-ului României din 2016, care a fost de aproape 761,5 miliarde de lei.
Angela Manolache, Partner al KPMG România, a menționat însă, în cadrul conferinței „Noi tendințe în reglementare cu focus pe protecția consumatorului”, că aceste efecte ar apărea în cazul reducerii din orice motiv a creditării cu 5%.
Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de:
- înăsprirea condițiilor de creditare/ reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziții de locuințe, bunuri de folosință îndelungată și bunuri de larg consum) și a avuției nete a populației;
- reducerea creditării pentru achiziția de locuințe poate crește presiunea asupra pieței imobiliare;
- adâncirea diferențelor dintre clasele sociale;
- alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;
- reducerea accesului la creditare al populației, cu potențial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecției consumatorilor;
- limitarea capacității instituțiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanță în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariția litigiilor de obținere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar;
- creșterea creditelor neperformante ca urmare a creșterii duratei și costurilor de recuperare, blocării pieței secundare și a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creșterea riscului de țară;
- la nivel european există demersuri paralele de îmbunătățire a cadrului de protecție a consumatorilor și de stimulare a soluționării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilității financiare și a creșterii economice;
- reducerea profitabilității și a fondurilor disponibile pentru creditare;
- lipsa predictibilității legislative poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor.
