Cum se raportează românii la Casa Regală
Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievaţi declarând că au auzit despre această instituţie, proporţii mai mari de respondenţi informaţi regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 şi 50 de ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban şi a celor din alte regiuni decât Moldova. Încrederea în Casa Regală este prezentă pe coordonate pozitive în rândul a 61% dintre cei chestionaţi şi creşte odată cu înaintarea în vârstă, cei mai mulţi dintre intervievați menționând ca principii și valori reprezentative pentru Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiţia, onestitatea, cinstea şi stabilitatea.
Mai puţin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituţii, însă procentul se află în creştere proporţională cu vârsta respondenţilor şi cu nivelul lor de educaţie; De asemenea, cu activitatea Principesei Margareta şi a Principelui Radu sunt familiarizaţi o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României.
Principesa Margareta a României – Locul 1 în Top 50 cele mai influente, ediția 2016
Unul din zece respondenţi nu îşi declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viaţa publică din România. 42% dintre aceștia consideră că regalitatea este implicată atât cât trebuie în viaţa publică din România, iar 45% consideră că sunt membrii Casei Regale nu sunt implicaţi insuficient. Întrebaţi ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicaţi în viaţa publică din România, respondenţii recomandă cel mai frecvent o mai mare implicare în politică/legislaţie (17%).
În ceea ce priveşte percepţia referitoare la relaţiile dintre Casa Regală şi români, 82% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună. Femeile, persoanele cu vârsta între 51 şi 65 de ani şi persoanele din mediul rural au într-o proporţie mai mare o părere mai pozitivă decât bărbaţii, persoanele de vârste sub 51 sau peste 65 de ani şi cele din mediul urban. Relaţiile dintre Casa Regală şi oamenii politici suscită păreri bune sau foarte bune în rândul a 46% dintre participanţi. Femeile şi persoanele cu vârsta peste 50 de ani au în mai mare măsură o părere bună şi foarte bună despre acest aspect decât bărbaţii şi cei cu vârsta de 50 de ani sau mai mică. În schimb, procentul celor care au o opinie negativă cu privire la aceste relaţii creşte odată cu nivelul de educaţie.
77% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală a României sunt de părere că în viitor relaţiile acesteia cu societatea românească ar trebui să se consolideze. Dintre aceștia, 12% consideră că rolul acestei instituţii ar fi acela de a se implica în societatea românească; alţi 10% dintre respondenţi menţionează că rolul Casei Regale ar fi să preia puterea/conducerea ţării; de asemenea, 8% dintre cei intervievaţi cred că implicarea în viaţa politică/luarea deciziilor ar fi rolul Casei Regale. O treime dintre persoanele chestionate nu au răspuns la această întrebare.
Gealan, Furnizor Oficial al Casei Regale a României
Regele Mihai I în conştiinţa românilor
99% dintre respondenţi au auzit de Regele Mihai I, procente uşor mai scăzute înregistrându-se în mediul rural şi în Moldova. Întrebaţi, însă, cu privire la sentimentele pe care le trezeşte Regele Mihai I intervievații au menționat într-o proporţie mai mare respectul (11%) și încrederea (6%), dar și compasiunea, patriotismul, nostalgia (câte 3%). Pentru 1% dintre participanţii la studiu Regele Mihai I trezeşte sentimente negative, iar pentru alţi 15% nu trezeşte niciun fel de sentimente.
Regele Mihai I este personalitatea pe care mai mult de jumătate dintre respondenţi (54%) îl asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Regelui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%). Proporţia celor care fac această asociere creşte odată cu vârsta şi scade odată cu nivelul de educaţie.
Monarhie vs. Republică
Aproape două treimi dintre participanţii la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după revoluţia din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie. Procentele celor care susţin acest lucru sunt în creştere odată cu vârsta. Proporţiile celor care susţin că ar fi fost mai bine ca România să treacă la Monarhie după 1989 sunt mai ridicate în rândul bărbaţilor şi a persoanelor din mediul urban.
Mai mult de un sfert dintre participanţii la studiu, întrebaţi fiind care este în momentul actual cea mai bună soluţie de guvernare pentru România, nu ştiu să răspundă la această întrebare. Alţi 47% însă indică republica, iar 19% monarhia. Respondenţii care optează pentru monarhie se regăsesc mai frecvent în rândul bărbaţilor, în rândul persoanelor care locuiesc în mediul urban, din sudul ţării, care au între 36 şi 65 de ani, dar şi printre cei cu studii superioare.
În eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opţiunile ar fi monarhia şi republica, 62% dintre respondenţi declară că ar alege menţinerea republicii, iar 21% susţin că ar prefera trecerea la monarhie.
*Datele fac parte din studiul „Casa Regală a României la 150 de ani – Percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 23-24 martie 2016, pe un eşantion total de 1.073 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani.