Nouă din zece români sunt pesimiști în privința situației economice din țară, iar percepția populației s-a înrăutățit și în ceea ce privește veniturile proprii și organizațiile în care lucrează, arată studiul „Consumer Sentiment România”, realizat de Mkor. În același timp, Școala este instituția în care românii au cea mai mare încredere, în timp ce partidele politice ocupă ultima poziție în clasament.
Potrivit cercetării publicate marți, 87% dintre români se declară pesimiști în privința economiei, față de 74% în urmă cu trei ani. Doar 8% dintre respondenți afirmă că sunt mai optimiști, în scădere de la 16% în urmă cu trei ani.
Și așteptările pentru 2027 s-au deteriorat. Ponderea celor care au o perspectivă negativă asupra economiei a crescut de la 68% la 80%.
Românii sunt mai pesimiști și în privința propriilor venituri
Sentimentul negativ nu se limitează la economia națională. Față de anul trecut, românii evaluează mai slab atât situația financiară a gospodăriei, cât și propriile venituri și organizația în care lucrează.
Indicele privind situația financiară a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, în timp ce evaluarea economiei țării s-a deteriorat de la -1,16 la -1,27. În cazul propriei organizații, indicatorul a scăzut de la -0,45 la -0,66.
Datele indică astfel o deteriorare a sentimentului economic pe mai multe niveluri, de la percepția asupra economiei naționale până la situația financiară a familiei și perspectivele legate de locul de muncă.
Școala, cea mai de încredere instituție
Studiul a analizat și nivelul de încredere al românilor în 14 instituții și categorii de organizații. Pe o scară de la 1 la 7, niciuna nu depășește pragul de 5.
Școala ocupă prima poziție, cu o medie de 4,7, urmată de companiile private, cu 4,3. Încrederea în alți oameni și în sistemul sanitar se situează la câte 4 puncte.
Sistemul sanitar a înregistrat și cea mai mare creștere a încrederii dintre instituțiile analizate, de la 3,6 în 2023 la 4 în 2026. Băncile au consemnat, de asemenea, o evoluție pozitivă importantă.
În schimb, Justiția a pierdut cel mai mult teren, indicatorul coborând de la 3,4 la 3,1. Biserica a înregistrat, la rândul său, o scădere semnificativă a nivelului de încredere.
Parlamentul, partidele politice și administrația locală au pierdut, de asemenea, teren, însă într-o măsură mai redusă.
Partidele politice se află la coada clasamentului, cu o medie de doar 1,9 din 7, potrivit studiului.
În cazul mass-media, nivelul de încredere a rămas aproape neschimbat în ultimii trei ani, crescând ușor de la 3,37 în 2023 la 3,42 în 2026.
Cheltuielile de bază, principala grijă a familiilor
Presiunea financiară rămâne principala preocupare a gospodăriilor. În 2026, 52% dintre români indică cheltuielile de bază drept una dintre principalele trei surse de îngrijorare.
Pe următoarele poziții se află nivelul salariilor, menționat de 42% dintre respondenți, sănătatea fizică – 37%, siguranța locului de muncă – 32% și nivelul impozitelor și taxelor – 31%.
Astfel, patru dintre primele cinci preocupări ale familiilor sunt legate direct de bani sau de siguranța veniturilor. Realizatorii studiului includ aici și siguranța locului de muncă, întrucât aceasta reprezintă, în esență, o preocupare privind continuitatea veniturilor.
Lista este completată de costurile serviciilor medicale, menționate de 20% dintre respondenți, precum și de îngrijirea copiilor sau vârstnicilor și sănătatea mentală, indicate de câte 16% dintre participanți. Calitatea educației reprezintă o preocupare pentru 15% dintre cei chestionați.
Prețurile continuă să fie resimțite puternic
Deși estimarea românilor privind rata inflației s-a redus de la 21% la 16% în intervalul analizat, presiunea prețurilor este percepută în continuare ca fiind ridicată.
Trei sferturi dintre respondenți, respectiv 75%, spun că prețurile au crescut semnificativ. Datele sugerează astfel că, chiar dacă așteptările privind inflația s-au temperat față de perioada anterioară, scumpirile deja acumulate continuă să afecteze puternic bugetele gospodăriilor.
Studiul „Consumer Sentiment România” urmărește evoluția sentimentului economic în perioada trimestrul al treilea din 2023 – trimestrul al treilea din 2026. Cercetarea a fost realizată pe eșantioane cuprinse între 1.000 și 2.486 de respondenți pentru fiecare trimestru, iar rezultatele au fost ponderate. Marja de eroare este de plus/minus 3,1%.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
