Economia digitală a României ar putea crește de 3,5 ori la aproximativ 52 de miliarde de euro în 2030 comparativ cu 14,8 miliarde de euro anul trecut, principalii factori de creșteri fiind investițiile în IT&C și comerțul digital, arată raportul Digital Challengers on the Next Frontier realizat de McKinsey&Company. Astfel, economia digitală a României ar putea ajunge să însemne în jur de 9,6% din PIB în 2030, comparativ cu aproximativ 6% din PIB în 2021.
Raportul reprezintă cea de-a treia ediție a unei serii despre economia digitală, după The Rise of Digital Challengers in 2018 și Digital Challengers in the Next Normal în 2020. Acesta compară potențialul a zece economii din Europa Centrală și de Est – denumite Digital Challengers (Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia) cu alte două grupuri din Europa: Digital Frontrunners (Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și Suedia) și Big 5 – grupul celor cinci mari economii europene (Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit).
România – a treia cea mai mare economie digitală din CEE și a doua cea mai mare piață de comerț digital
Raportul Digital Challengers on the Next Frontier analizează oportunitățile prezentate de economia digitală în zece economii din Europa Centrală și de Est – țări mici și mijlocii cu potențial puternic de digitalizare rapidă.
Cele trei componente ale economiei digitale luate în considerare în raport sunt: comerțul digital (cheltuielile online pentru bunuri și servicii), bugetele alocate IT&C (valoarea cheltuielilor guvernelor și companiilor din toate sectoarele pentru hardware, software, infrastructură și servicii conexe) și cheltuielile offline pentru echipamente digitale (de exemplu, pentru PC, smartphone-uri, infrastructură IT, cloud etc.).
Economia digitală a acestor zece țări din CEE a fost de 124 de miliarde de euro în 2021, comerțul digital reprezentând 68 de miliarde de euro, IT&C – 49 de miliarde de euro, iar cheltuielile offline pentru produse digitale – 8 miliarde de euro.
Economia digitală a României a fost estimată la 14,8 miliarde de euro în 2021 – aproximativ 6% din PIB, conform raportului McKinsey&Company. Dacă în 2030 va ajunge la valoarea estimată de 52 de miliarde de euro, economia digitală a României ar putea reprezenta aproape 9,6% din PIB.
În prezent, România este a treia piață ca economie digitală între cele zece țări Digital Challengers, după Polonia (44 miliarde de euro) și Cehia (18 miliarde de euro). Valoarea este împărțită între comerțul digital (9,8 miliarde de euro), cheltuielile pentru IT&C (3,5 miliarde de euro) și cheltuielile offline pentru produse digitale – de 1,6 miliarde de euro.
Comerțul digital înseamnă 66% din economia digitală a României. IT&C poate deveni principalul motor de creștere până în 2030
În România, investițiile în IT&C au înregistrat o creștere anuală de 8% între 2017-2021 ajungând la 3,5 miliarde de euro. Cu toate acestea, bugetele alocate acestui sector sunt încă reduse în comparație cu țări precum Polonia (14 miliarde de euro), Cehia (9 miliarde de euro) sau Lituania (7 miliarde de euro). Dezvoltarea infrastructurii IT&C în România este în dezvoltare, ceea ce poate duce la o mai mare alfabetizare digitală în rândul populației. Astfel, investițiile în IT&C pot deveni principalul motor de creștere pentru economia digitală până în 2030.
Comerțul digital reprezintă aproximativ 66% din economia digitală a României – acest segment a înregistrat o creștere anuală de 17% între 2017 -2021, aproape dublându-și valoarea de la 5,2 miliarde de euro la 9,8 miliarde de euro. Dezvoltarea la scară largă a acestui sector poate fi observată și din perspectiva IMM-urilor care vând online, procentul lor majorându-se de la 7% în 2017 la 17% în 2021.
România este a doua cea mai mare piață de comerț digital din CEE, situându-se după Polonia (26,7 miliarde de euro) și înaintea Cehiei (9,1 miliarde de euro). Cu toate acestea, cheltuiala medie pe cap de locuitor pentru ecommerce și rata de penetrare a acestuia sunt printre cele mai mici din regiune.
„România este a doua cea mai mare piață de comerț digital din Europa Centrală și de Est după Polonia, românii cheltuind în medie aproximativ 500 de euro pe cap de locuitor, mai puțin cu în jur de 25% comparativ cu țări similare. Pandemia de COVID-19 a accelerat considerabil dezvoltarea comerțului digital și a dus la o schimbare semnificativă făcând trecerea de la plata la livrare la plățile online cu cardul. Astfel, am observat o creștere de peste 60% a volumului de tranzacții cu cardul între 2019-2021, Bucureștiul diferențiindu-se în mod excepțional cu 45% din tranzacții. Rata de penetrare acomerțului digital în România (14%) trebuie să crească cu peste jumătate pentru a atinge nivelul Digital Frontrunners (23%) și să se dubleze pentru a ajunge la nivelul liderilor mondiali precum Marea Britanie sau China (~30%)”, afirmă Ovidiu Tișler, Associate Partner McKinsey&Company Bucharest.
Utilizarea inovațiilor care oferă confort suplimentar (plăți, omnichannel, livrare&returnări rapide și personalizare bazată pe date) ar putea ajuta România să-și dubleze dimensiunea pieței de comerț digital, ajungând la 19,6 miliarde de euro în 2030.
Cele mai mari categorii de ecommerce în România sunt: produse pentru casă și electronice (39% din comerțul digital), servicii de transport (31%) și segmentul de fashion (14%). În pandemie, categoria cu cea mai mare creștere a fost însă cea a produselor alimentare, valoarea acesteia majorându-se de la 123 de milioane de euro (2% din comerțul digital) în 2019 la 389 de milioane de euro în 2021 (4% din comerțul digital).
Digitalul înregistrează cele mai mari rate de utilizare în domeniile entertainment si turism.
Rolul exporturilor în creșterea comerțului digital
Exporturile prin canale digitale ale țărilor Digital Challengers au ajuns la peste 12 miliarde de euro în 2021, echivalentul a aproximativ 10% din consumul intern total.
Dintre cele zece țări, România și Cehia au cea mai mare pondere a exporturilor în totalul vânzărilor de bunuri prin comerțul digital. Acest lucru este determinat în principal de doi jucători care au o prezență în alte țări: eMag (România) datorită operațiunilor din Ungaria și Bulgaria și Alza (Cehia) care activează în Germania, Austria, Slovacia, și Ungaria.
„România se distinge în cadrul Digital Challengers ca țara cu cea mai mare pondere a exporturilor în comerțul digital – 24% – și cu o balanță comercială pozitivă. Aceste rezultate se datorează semnificativ operațiunilor eMAG în Bulgaria și Ungaria. Dacă includem și serviciile comercializate digital, exporturile Digital Challengers ajung la aproximativ 12 miliarde de euro. Prin urmare, accesul la exportul de servicii digitale, cum ar fi jocurile, media, agregatoarele și turismul, ar putea ajuta România să își crească și mai mult valoarea exporturilor”, declară Ovidiu Tișler, Associate Partner McKinsey&Company Bucharest.
Un nivel mai avansat al digitalizării creează mai multă rezistență economică în fața unei crize
Cu toate că digitalizarea sectorului public progresează, țările Europei Centrale și de Est rămân în urmă față de cele ale Digital Frontrunners și Big 5 în ceea ce privește penetrarea serviciilor de e-guvernare (59% vs. 63% vs. 81% dintre indivizi folosesc servicii de e-guvernare). Rata de penetrare a serviciilor de e-guvernare este de 15% în România, aceasta fiind cea mai scăzută dintre toate țările europene.
„O lecție clară a pandemiei este că digitalizarea permite creșterea economică și oferă o rezistență mai bună în perioade de criză. Țările cu o economie digitală puternică se adaptează mai rapid schimbărilor și noilor cerințe, răspunzând astfel mai bine oportunităților care apar”, adaugă Ovidiu Tișler.
Potrivit analizei, țările mai digitalizate au înregistrat în medie o încetinire economică mai puțin severă în timpul primelor valuri ale pandemiei de COVID-19: o scădere cu 2,3% a dinamicii PIB pentru Digital Frontrunners, comparativ cu o scădere de 3,9% dinamicii PIB pentru Digital Challengers. Investind în digitalizarea companiilor și a instituțiilor statului, țările pot răspunde mai bine la crize și pot atenua impactul economic.