Sistemul fiscal din România taxează excesiv salariile mici și medii, iar din acest motiv angajatorii preferă să își remunereze angajații prin forme alternative, precum, PFA, drepturi de autor sau tichete cadou. Această situație generează însă încasări reduse la bugetul de stat.
”Sistemul trebuie reformat în așa fel încât anumite obiective să fie atinse, precum angajații cu salarii mici să nu aibă cea mai mare sarcină fiscală sau beneficiile și drepturile sociale să fie bazate pe contribuții directe, personale”, apreciază Romulus Badea, Tax Partner, Soter & Partners.
Potrivit raportului din acest an al Comisiei Europene privind tendințele de taxare la nivelul Uniunii Europene, România a colectat în 2020 la bugetul de stat venituri în valoare de 26,3% din PIB, alcătuite din impozitele directe, indirecte, precum și din contribuțiile sociale.
Acest indicator plasează România pe locul al 26-lea la nivelul UE. Cel mai mare procent este înregistrat pe direcția contribuții sociale, în valoare de 11,1%.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a luat angajamentul de a elimina distorsiunile privind impozitele din mediul economic.
Mai exact, guvernul a promis că va reduce gradual stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu 2025, și va scădea etapizat și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit si contribuțiile sociale, cu aplicare de asemenea din 2025.
„Sistemul trebuie reformat în așa fel încât anumite obiective să fie atinse, precum angajații cu salarii mici să nu aibă cea mai mare sarcină fiscală sau beneficiile și drepturile sociale să fie bazate pe contribuții directe, personale”, spune Badea.
Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, modificarea Codului Fiscal ar urma să aibă un impact bugetar de 2,2 miliarde de lei în anul 2022, respectiv 13,4 miliarde de lei în anul 2023.
