Încă din copilărie, canotoarea Simona Radiș era competitivă, iar perioada adolescenței a intensificat acest lucru.
“În adolescență, îmi doream să descopăr lumea, să văd locuri și să cunosc oameni noi. Încercam să îmi găsesc drumul și cum direcțiile în care aș fi putut să o iau erau foarte diversificate, îmi ocupam timpul cu tot felul de activități pentru a descoperi ce mi-ar fi plăcut cu adevărat să fac în viață. Învățam, desenam, mergeam la căminul cultural unde participam la activități precum dansuri, cor, împleteam brățări și coseam. Mă vedeam des cu prietenii și ne jucam pe străzile satului până ne strigau părinții, seara târziu, să mergem acasă. A fost o perioadă foarte frumoasă încununată cu multe amintiri.
Când să spui DA
Drumul meu a dus spre sportul de performanță și a fost total neprevăzut. Sportul nu era una din activitățile mele, însă când simți în tine chemarea, trebuie să ai curajul să spui DA. Așa am început eu viața sportivă la vârsta de 14 ani. Am plecat departe de casă, alături de oameni noi, spre ceva necunoscut. Și a fost cea mai bună alegere! Noul colectiv mi-a plăcut și canotajul a devenit parte din viața mea. Drumul nu a fost niciodată unul ușor, dar dorința de afirmare, firea competitivă și visul de a reuși, m-au împins în cursul anilor care au urmat și rezultatele nu au contestat să apară.
În fiecare moment dificil, mă motivam cu gândul că dacă vreau să fiu cea mai bună, trebuie să trec peste greutăți.
Echilibru sănătos
Îmi organizam timpul foarte bine și elaboram un program care cuprindea tot ceea ce trebuia și ceea ce îmi plăcea să fac. Antrenamente, școală, odihnă, timp pentru citit, vizionat filme, plimbări și stat cu prietenii.
Și atunci, și acum, am făcut și fac tot pentru a fi un exemplu pozitiv pentru cei ce mă înconjoară.
Nu aș schimba nimic!
Desigur, părinții și adulții din sfera apropiată au rolul de a îndruma și de a împinge adolescenții spre drumul bun.
Privind în urmă și meditând la această perioadă din viața mea, realizez că, deși vârsta era una necoaptă, maturitatea mea era foarte bine dezvoltată. Și chiar dacă ar fi să pot da timpul înapoi, nu aș schimba nimic.
Un mic sfat
Pe adolescenții de astăzi îi încurajez să aibă curaj, să fie încrezători și să investească timp în dezvoltarea personală. Să nu se teamă de greșeli, dimpotrivă, să învețe din ele și să nu fugă de eșec.”