După 15 ani de la începerea lucrărilor de construcție, astăzi, la București, are loc slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, cunoscută și Catedrala Neamului, cel mai amplu proiect religios construit în România în ultimul secol.
Mii de pelerini şi 3.000 de invitaţi oficiali participă la slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale. Începută în urmă cu 15 ani, uriaşa construcţie, care „bifează” mai multe recorduri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii, contribuţia Patriarhiei, dar şi din fonduri publice.
Ideea ridicării unei catedrale naţionale datează încă de pe vremea Regelui Carol I, fiind reluată ulterior de primul Patriarh al României, Miron Cristea, dar care nu s-a mai materializat, din cauza crizei economice mondiale din 1929, a războiului şi ulterior a venirii comuniştilor la putere. După Revoluţia din decembrie 1989 şi căderea regimului comunist, PF Teoctist, patriarhul de la acea vreme al BOR, a readus în discuţie, la jumătatea anilor ’90, ideea construirii unei catedrale în care să încapă 5.000 de persoane, pentru „mântuirea neamului” şi în amintirea bisericilor dărâmate de fostul dictator Nicolae Ceaşescu ca să facă loc Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului.
La începutul anului 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit, în prezenţa demnitarilor de la acea vreme, preşedintele Emil Constantinescu şi premierul Radu Vasile, o cruce din piatră amplasată în zona Pieţei Unirii, locul iniţial ales pentru ridicarea construcţiei.
În 2005, Primăria Capitalei a propus Patriarhiei ca amplasament pentru ridicarea Catedralei Dealul Arsenalului, propunere acceptată de către Patriarhul Teoctist. În acelaşi an, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru realizarea „Catedralei Mânturii Neamului”, iar ulterior imensul teren a fost transferat Patriarhiei Române.
Doi ani mai târziu, Parlamentul a adoptat Legea 376/2007, care stabileşte că finanţarea construcţiei va proveni din contribuţia Patriarhiei Române, a Guvernului şi a autorităţilor locale. În acelaşi an, la câteva luni de la moartea patriarhului Teoctist, noul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, sfinţeşte, cu o zi înaintea Sfântului Apostol Andrei, locul viitoarei Catedrale Naţionale, care va avea ca prim hram sărbătoarea „Înălţarea Domnului”, atunci când este sărbătorită Ziua Eroilor, dar şi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.
În 2010, este eliberată autorizaţia de construire a viitoarei catedrale şi încep efectiv lucrările, iar în 25 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, are loc sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, la care s-au închinat, timp de o săptămână, în jur de 150.000 de persoane.
Un moment deosebit a fost cel din 31 mai 2019, când Papa Francisc a vizitat, în prima zi a şederii sale în România, Catedrala Naţională. Catedrala Naţională este cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Are o înălţime de 127 de metri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii ale unor companii, persoane fizice şi credincioşi, din fondurile Patriarhiei, dar şi din fonduri publice – alocări anuale de la Guvern, primării şi consilii judeţene. Coloanele imensei structuri sunt de inspiraţie brâncovenească, iar cupolele de inspiraţie bizantină. Edificiul a fost conceput înconjurat de un spaţiu care, văzut de sus, are formă de potir. Potrivit arhitectului Catedralei Naţionale, Constantin Amâiei, citat de basilica.ro, clădirea are, printre altele, un muzeu, spaţii pentru apărare civilă, un paraclis, săli polivalente făcute la solicitarea Patriarhului pentru activităţi conexe.
„După aceea, mai sunt spaţiul liturgic principal de la Cota 0 şi o succesiune de spaţii până sus, la baza turlei principale, la cota 56, accesibile vizitatorilor. Noi am conceput şi un circuit turistic, ca la celelalte catedrale mari din lume”, a explicat arhitectul.
Acesta a adăugat că spaţiul de aproape şase hectare din apropierea Catedralei va fi amenajat ca un parc verde, mărind astfel suprafaţa spaţiilor verzi din Capitală.
În faţa catedralei se întinde o esplanadă (piaţetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spaţiu deschis, cu o suprafaţă de 11.600 de metri pătraţi, are capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare. Sub esplanadă se află un spaţiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic „Peştera citadină Sfântul Apostol Andrei”, cu o capacitate de aproape 7.000 de persoane, destinat activităţilor culturale, catehetice, sociale şi organizării unui muzeu.
Intrarea în Catedrală se face prin 27 de uşi de bronz pe care sunt reprezentaţi Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Apostoli, dar şi sfinţi români. Sfântul Apostol Andrei se află în imediata apropiere a Maicii Domnului, dat fiind că este ocrotitorul României şi al doilea hram al Catedralei Naţionale. Uşile cântăresc aproximativ 800 de kilograme fiecare şi sunt acţionate de un sistem automat de deschidere şi închidere.
Vitraliile au fost realizate de meşteri români coordonaţi de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Naţională de Artă, specializat în arta sticlăriei şi a vitraliului. O performanţă de excepţie a proiectului este vitraliul monumental de pe faţadă, ilustrând Înălţarea Domnului. Cu o înălţime de 15 metri şi o lăţime de 5,5 metri, această lucrare impresionantă, formată din 29 de panouri, a fost finalizată într-un timp record, de doar trei luni.
Catedrala Naţională deţine cel mai mare iconostas ortodox din lume, pictat în tehnica mozaicului. Mozaicurile Catedralei, realizate între anii 2019 şi 2025, constituie un amplu şi complex ansamblu de mozaic, acoperind o suprafaţă de aproximativ 25.000 metri pătraţi. Mozaicurile Catedralei zugrăvesc scene din Vechiul şi Noul Testament, evenimente din viaţa Mântuitorului, ale Fecioarei Maria, ale Sfântului Apostol Andrei şi icoane ale unor ierarhi, martiri şi mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii, inclusiv din temniţele comuniste.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.