de Nina Brătfălean
Pentru mulți copii, revenirea din vacanță seamănă cu o mică aterizare forțată. După zile sau săptămâni în care timpul a curs liber, fără teme, fără orar strict și cu multă joacă, întoarcerea la rutină poate aduce rezistență, oboseală și chiar tristețe. „De ce s-a terminat așa de repede?”, „Nu vreau să mă trezesc devreme!”, „La școală e plictisitor!” — sunt replici familiare în multe case. În spatele acestor cuvinte nu este neapărat răsfăț, ci nevoia firească de adaptare. Tranziția de la libertate la „program” este reală, iar copiii o (re)simt intens.
De ce este grea pentru copii revenirea la program după vacanță
Psihologii vorbesc despre un mic „post-holiday blues”: o scădere a entuziasmului când se trece de la activități plăcute la responsabilități. Copiii trăiesc această schimbare în corp (somn dat peste cap, energie oscilantă) și în emoții (frustrare, nervozitate, iritabilitate). În vacanță au primit recompense imediate: timp cu părinții, jocuri, călătorii, program flexibil. Înapoi acasă, apar din nou regulile, temele, orarul. Creierul are nevoie de câteva zile să se „recalibreze”.
Mai există un motiv subtil: în vacanță, multe decizii sunt ușoare („Ce vrei să mănânci?”, „Unde mergem?”), iar la școală regulile sunt date din exterior. Această trecere de la auto-dirijare la a fi dirijat (de la „eu aleg” la „altcineva stabilește”) poate provoca tensiune — mai ales la copiii independenți sau sensibili la schimbări.
Ce pot face părinții
Primul pas este să normalizăm perioada de acomodare. În loc de „Gata cu mofturile, de mâine mergem la școală!”, putem spune „Știu că ți-e greu să schimbi ritmul. E firesc să-ți fie dor de vacanță. Hai să vedem cum facem începutul ăsta mai blând.” Când copilul simte că îi înțelegi emoția, devine mai cooperant. Apoi, dincolo de empatie, ajută pașii mici și concreți.
1) Repornește rutina treptat
Cu 3–4 zile înainte de școală, readuceți orele de culcare și trezire spre programul obișnuit. Nu brusc, ci cu 30–45 de minute mai devreme în fiecare seară. La fel, mesele – la ore apropiate de cele din timpul anului. Corpul are memorie: dacă primește ritm, oferă energie și dispoziție mai bună.
Mic truc: dimineața, lumina naturală ridică nivelul de „alertă blândă”. Deschideți draperiile imediat după trezire, în cazul în care le țineți trase în timpul nopții, chiar dacă mai stați câteva minute la povești.
2) Închide frumos capitolul „vacanță”
Copiii au nevoie de semnale că o etapă s-a încheiat. Faceți o mică ceremonie de final:
- o seară cu „top 5 amintiri din vacanță” (desenați-le sau lipiți poze într-un mini-album);
- scrieți împreună o scrisoare către voi din viitor: „Ce vrem să păstrăm din bucuria vacanței și în zilele de școală?”;
- alegeți un obiect-simbol (o scoică, o poză, un bilet) care rămâne la vedere pe birou — un memento că bucuria poate continua.
Astfel, copilul simte că nu i s-a furat vacanța, ci a închis-o cu sens.
3) Creează un motiv de anticipare și de bucurie mult-așteptată după prima zi de școală de după vacanță
Re-ancorați atenția în ceva pozitiv din perioada școlară: revederea cu un coleg drag, o activitate nouă (șah, dans, cor), un caiet frumos sau un pix „magnetic”. Nu cumpărăturile rezolvă tranziția, ci ideea că urmează ceva plăcut. Chiar și o întâlnire la joacă după prima zi poate schimba tonul săptămânii.
4) Fă primele zile mai ușoare
În prima săptămână evitați să programați activități obositoare seara. Lăsați timp pentru descărcare emoțională: 20–30 de minute de joacă liberă, plimbare scurtă, lego, desen. După ore, nu începeți cu „Ce note ai luat?” sau „Ai teme?”, ci, mai bine: „Cum a fost să te reîntâlnești cu X?”, „Ce te-a făcut să zâmbești azi?”. Când emoția se liniștește, cooperarea pentru teme crește.
5) Folosește „scenariile” de dimineață și seară
Copiii răspund bine la scenarii repetitive. Acestea le oferă siguranță, reduc negocierile și scurtează haosul. Iată câteva exemple pe care le puteți urma:
Seara (10–15 minute):
- „Parcăm” uniforma / hainele pentru a doua zi.
- Pregătim ghiozdanul (agenda, penarul, sticla de apă).
- Alegem împreună micul dejun de mâine (2 opțiuni).
- Un minut de „Ce mi-a plăcut azi” + îmbrățișare lungă.
Dimineața (15–20 minute):
- Trezirea blândă, cu lumină și voce caldă (evită ordinele scurte).
- Spălat, îmbrăcat, mic dejun deja știut.
- Un moment de conectare (30–60 de secunde): o glumă, un „high five”, o mini-rimă inventată.
- Ieșirea din casă cu o micro-ancoră: „Astăzi caut ceva galben/rotund în drumul nostru și ți-l arăt!” — micile jocuri de atenție direcționată undeva sau spre ceva anume reduc tensiunea.
6) Vorbește despre emoții pe limba copilului
Nu întreba doar „Ești trist?”, pentru că răspunsul va fi adesea „nu știu”. Mai degrabă, oferă opțiuni concrete, de felul: „Te simți mai mult obosit, supărat sau îngrijorat că nu știi cum va fi prima zi de școală (sau orice alt eveniment anume pe care doriți să îl abordați)?” sau „Ce ți-ar ușura ziua: să plecăm cu 10 minute mai devreme sau să-ți pun în ghiozdan biletul-surpriză?”
Când emoția primește cuvinte și soluții mici, scade tensiunea.
7) Modelează percepția copilului prin exemplul tău
Dacă adulții spun zilnic „Abia aștept weekendul, urăsc începuturile”, copilul învață că rutina este un „rău necesar”. Încearcă să spui, mai bine „Și mie mi-e greu după vacanță, dar îmi place senzația de ritm. Hai să ne străduim împreună.”
Acesta nu este pozitivism fals, ci realism cu direcție.
Iată câteva exemple de replici care ajută:
- „Văd că ți-e dor de vacanță. Ce putem aduce din ea în săptămâna noastră? Poate seria de „povești de seară cu farurile stinse”?”
- „Nu-ți cer să-ți placă totul. Dar hai să-mi spui după ziua de școală cum a fost.”
- „Hai să stabilim un singur lucru mic pentru mâine: să fim gata cu ghiozdanul cu 10 minute înainte.”
Iată un posibil mini-plan pe 3 zile pentru reluarea blândă a vieții copilului de după vacanță:
Ziua -3: reveniți treptat la programul de somn; seara, scrieți „Top 5 amintiri” + un desen comun.
Ziua -2: pregătiți un colț de lucru: birou aerisit, un caiet nou „de început”; alegeți micro-ritualul de dimineață (glumă, rimă, abțibild).
Ziua -1: „repetiție generală”: trezire, mic dejun, îmbrăcat — fără ieșit din casă; seara, faceți „pactul de început”: un singur obiectiv mic pentru ziua 1 (ex.: „Salut 2 colegi din prima.”).
Semne că este nevoie de ajutor în plus
E firesc să existe 3–7 zile de adaptare pentru copil, însă psihologii recomandă să avem atenție suplimentară în cazul în care copilul acuză frecvent dureri de burtă sau de cap dimineața, fără cauză medicală; dacă apare plâns intens, sau coșmaruri sau refuz persistent de a merge la școală; sau dacă apar schimbări bruște: retragere, iritabilitate severă, regres (udare a patului la un copil care nu mai făcuse în pat de la o vârstă mai mică).
În aceste situații, discuția calmă cu cadrul didactic și, la nevoie, consultul unui psiholog pot preveni cronicizarea anxietății.
Ce păstrăm din vacanță în timpul școlii
Vacanța poate deveni resursă, nu doar amintire. Alegeți un ritual scurt de 5 minute, inspirat din zilele libere:
- „Miercurea fotografiilor”: priviți 2 poze și povestiți o întâmplare amuzantă;
- „Vinerea cu jocuri scurte”: 10 minute de cărți sau lego după cină, împreună cu copilul;
- „Borcanul cu bilețele”: fiecare notează o bucurie mică din săptămână, iar la final de lună, le citiți pe toate, împreună. Astfel, copilul simte că bucuria nu dispare, se redistribuie în doze mici și zilnice.
Revenirea din vacanță nu este un test de „voință”, ci un exercițiu de ajustare. Dacă îl tratăm cu răbdare, claritate și pași mici, copilul învață o lecție uriașă: viața are ritmuri diferite, iar noi putem trece de la unul la altul fără să pierdem bucuria. Nu este nevoie să forțăm o „întoarcere perfectă”; ci este suficient să construim una blândă, în care emoțiile sunt auzite, iar rutina devine prietenoasă. Când casa oferă predictibilitate și conexiune, școala devine mai ușor de privit nu ca pe o datorie, ci ca pe o nouă aventură.