La începutul anului 2022 Statele Unite, Uniunea Europeană și aliații lor sperau că amenințările cu sancțiuni masive ar putea descuraja invazia Rusiei în Ucraina.
Odată ce ostilitățile au început, s-a estimat că sancțiunile ar putea provoca o criză economică imediată în Rusia și un sfârșit rapid al războiului.
A trecut aproape un an și jumătate de la începutul conflictului și se crede în continuare că sancțiunile prelungite – inclusiv restricțiile asupra importurilor rusești esențiale – vor avea un efect cumulativ și îl vor determina în cele din urmă pe președintele Vladimir Putin să aleagă între continuarea războiului și salvarea economiei Rusiei.
Întărirea presiunii prezintă însă riscuri pentru cei care impun sancțiunile. Iată cât de ample sunt sancțiunile în acest moment, ce anume includ ele și cum a reușit Rusia să le facă față, într-o analiză a Bloomberg News.
Cât de ample sunt sancțiunile?
În luna mai Statele Unite aveau impuse sancțiuni împotriva a peste 3.600 de persoane, entități, vase și aeronave, conform Castellum.AI, o companie de screening de conformitate care menține evidența. Țintele sancțiunilor SUA includ cele mai importante 10 bănci deținute de Rusia, producători de armament și lideri guvernamentali – inclusiv Putin. O parte din aceste sancțiuni au fost emise încă din 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea.
Tot în luna mai numărul sancțiunilor UE depășea 1.700. Alte țări care au impus sancțiuni împotriva Rusiei sunt Elveția, Canada, Marea Britanie și Australia.
Ce includ sancțiunile?
Cele mai ample și mai importante sancțiuni includ blocarea coordonată de către guvernele occidentale a aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei aflate în străinătate și interzicerea transportului petrolului rusesc în orice parte a lumii utilizând servicii occidentale, cum ar fi asigurarea sau transportul, cu excepția situațiilor în care acesta este vândut la prețuri egale sau sub 60 de dolari pe baril. Există și restricții la exportul de tehnologie utilizată în scopuri militare. Sancțiunile suplimentare, mai obișnuite, includ înghețarea activelor, restricții bancare și comerciale și alte penalități financiare împotriva persoanelor și entităților rusești.
Ce efect au avut acestea?
Un efect măsurabil în prezent este scăderea produsului intern brut al Rusiei. Se estimează că față de traiectoria inițială, înainte de începerea conflictului cu Ucraina, PIB-ul Rusiei va fi în 2026 mai mic cu 8%. Aceasta reprezintă o diferență de 190 miliarde de dolari, aproximativ echivalentul întregului PIB anual al țărilor precum Ungaria sau Kuwait.
Cu toate acestea, scăderea generală în 2022 – de doar 2,5%, potrivit băncii centrale – a fost mult sub previziunile de prăbușire a PIB-ului Rusiei cu 10%.
În primele luni ale anului 2023 au existat indicații că sancțiunile loveau mai puternic. Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol în aprilie reprezentau doar o treime din cât fuseseră în anul precedent, iar surplusul contului curent al țării – diferența aproximativă dintre exporturi și importuri – s-a micșorat cu peste 51 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului 2023 în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent.
Pe lângă impactul economic, Rusia s-a confruntat cu dificultăți în reechiparea militară, în parte din cauza lipsei de arme și muniții.
Cum a reușit Rusia să facă față?
Folosind lecțiile învățate din sancțiunile din 2014, tehnocrații apropiați de Putin au pregătit economia împotriva perturbărilor prin economisirea veniturilor excedentare din energie și prin reducerea dependenței Rusiei de unele importuri.
Rusia a început invazia având o datorie publică redusă, un cont curent în excedent și Fondul Național de Avere plin de bani. De asemenea, controlul Rusiei asupra resurselor naturale vitale – cel mai important, petrol și gaze naturale – a însemnat că națiunile care impun sancțiunile au fost prudente pentru a evita repercusiuni asupra propriilor economii.
Țările europene au creat un sistem de reglementări care ar trebui să permită fluxul de energie rusesc către țările în curs de dezvoltare, reducând, dar nu și oprind veniturile pe care le obține Kremlin.
Unele dintre cele mai populate țări din lume au continuat să facă comerț cu Rusia, care a și evitat multe restricții la export prin intermediul acestora – China și India, cu precădere.
Cine mai face comerț cu Rusia în acest moment?
Când vânzările de petrol către Europa au scăzut, India – care are strânse legături de apărare cu Moscova – a devenit un cumpărător important. Turcia, China, Kazahstan și Emiratele Arabe Unite furnizează Rusiei mai multe semiconductoare, circuite integrate și alte tehnologii pe care SUA și aliații săi au încercat să le blocheze prin sancțiuni.
China a devenit principalul partener comercial al Rusiei în 2022, asigurând peste o treime din importurile țării.
Care este perspectiva viitoare?
Potrivit Bloomberg, SUA și aliații săi doresc să intensifice combaterea evitării și eludării sancțiunilor și restricțiilor comerciale, în special prin intermediul țărilor terțe. Un pas posibil ar fi impunerea sancțiunilor secundare asupra terților – companii cu sediul în Turcia sau China, de exemplu, care fac afaceri cu persoane sau entități rusești sancționate.
Aceasta este ceea ce au făcut Statele Unite în cazul Coreei de Nord și al Iranului.
În cazul Rusiei, însă, există riscul ca sancțiunile secundare să creeze conflicte între țări care altfel au relații de prietenie, cum ar fi SUA și India, și să complice relațiile deja tensionate cu China.