Primul produs românesc din carne ce a obținut titulatura de „Indicație Geografică Protejată” (IGP) din partea Uniunii Europene, cu o tradiție de peste 130 de ani, are mari șanse să ajungă în acest an și pe piața din SUA.
Salamul de Sibiu a obținut titulatura de „Indicație Geografică Protejată” (IGP) în anul 2016. De asemenea, produsul românesc are o zi națională, la data de 1 noiembrie, iar timp de trei ani (2018-2020) a fost promovat în România, Spania și Italia, cu ajutorul unui grant european în valoare de 1,5 milioane de euro obținut de asociația de profil.
„Dacă vorbim de zona de consum, am ajuns acum la un nivel de 3.000 de tone de salam de Sibiu pe an față de 1.700 de tone în urmă cu 5 ani. Poate pare puțin, dar am avut o pierdere în timpul pandemiei, care a venit din zona HoReCa, însă a fost foarte bine, deoarece consumatorii au preluat acea cantitate și ne-am bucurat că nu am avut o contracție. Este până la urmă un produs premium, este un produs la care se lucrează foarte mult. Am găsit o poartă deschisă și în zona retailului, care a pus umărul la promovarea produsului, atât din punct de vedere al brandului, cât și din punct de vedere al mărcii proprii”, a punctat președintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu, Carmen Gavrilescu.
Potrivit acesteia, în prezent, două dintre cele șase companii care au constituit asociația se află în faze extrem de avansate de a intra pentru prima dată cu acest produs pe piața din SUA, o țară care nu recunoaște aceste standarde de calitate europene.
„În momentul de față noi avem schimburi intra-comunitare și exporturi în Europa, în țările unde trăiesc foarte mulți români, în Spania, Italia, Anglia, Germania. Avem semnale pozitive și din piețe precum Japonia și China, unde produsul a fost foarte apreciat, dar încă nu avem acorduri de export agreate cu aceste țări. În prezent, Agricola Bacău și CrisTim, au aplicat pentru Statele Unite și sunt chiar în ultima fază, 95% a fost reglat deja, mai rămâne doar partea de etichetare. Statele Unite nu recunosc acest acord legat de sistemele de calitate europene, dar eu cred că vom reuși cu ajutorul comunităților românești să facem ca într-un an-doi produsul să fie în toate cataloagele de acolo”, a mai explicat Carmen Gavrilescu.
Povestea Salamului de Sibiu a început acum mai bine de 100 de ani, încă din 1895, iar la începutul secolului XIX s-au adaptat rețeta și procesul de producere care au fost transmise din generație în generație. Istoria arată, prin dovezi certe, că producția a început concomitent în cel puțin două zone, în Mediaș și arealul Văii Prahovei. Atunci când popularitatea sa a crescut peste hotare, exportul se făcea prin Vama Sibiu, pentru că acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar. Ștampila de export aplicată pe documente bifa „Vama Sibiu”, iar ușor-ușor, numeroasele comenzi, venite din partea colaboratorilor externi, aveau mențiunea „Salam din Vama Sibiu”. La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului ca „Salam de Sibiu”.
În Europa, sunt vândute anual 3.000 de tone de Salam de Sibiu.