FacebookTwitterLinkedIn

Update 13.45 Berlinul discută cu partenerii UE decizia Gazprom din Rusia de a opri fluxurile de gaze către Polonia şi Bulgaria. Deşi mişcarea este considerată a fi îngrijorătoare, securitatea aprovizionării este garantată în prezent, potrivit Bloomberg.

„Per total, fluxurile de gaze sunt în prezent la un nivel stabil, dar monitorizăm situaţia foarte îndeaproape”, a declarat miercuri Ministerul Economiei din Berlin într-o declaraţie trimisă prin e-mail.

Update 12.30 Șefa Executivului European Ursula von der Leyen a declarat că decizia Gazprom de a stopa unilateral livrările către Polonia și Bulgaria este ”nejustificată și inacceptabilă, care ne arată încă o dată că Rusia nu este de încredere ca furnizor de gaze”.

Update 12.25 Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a transmis că Grecia va ajuta Bulgaria și a solicitat o reuniune de urgenţă miercuri pentru a discuta situaţia aprovizionării cu gaze a Greciei şi impactul deciziilor, a anunţat biroul premierului elen.

Update 12.19 Anunţul Rusiei că opreşte livrările de gaze către Bulgaria este o încălcare gravă a contractului actual şi reprezintă un şantaj, a declarat miercuri premierul bulgar Kiril Petkov, potrivit Reuters.

Sofia îşi revizuieşte în prezent toate contractele cu Gazprom, inclusiv pentru tranzitul de gaz rusesc către Serbia şi Ungaria. ”Șantajul unilateral nu este acceptabil”, a spus Petkov.

Update 12.00 Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a declarat că importurile de gaze ale României se desfăşoară normal, iar ţara noastră îşi poate asigura necesarul de consum din producţia internă în această perioadă.

Știre inițială. Rusia a oprit miercuri exporturile de gaze către Polonia și Bulgaria, o escaladare majoră a conflictului dintre Moscova și Europa pe fondul războiului din Ucraina.

Moscova oprește, astfel, livrările de gaz către țările care refuză noua cerere a președintelui Vladimir Putin de a plăti în ruble. Uniunea Europeană a respins decizia în principiu, dar acum termenele limită de plată încep să se apropie, iar guvernele din întreaga Europă trebuie să decidă dacă acceptă termenii președintelui rus sau pierd stocuri cruciale. Ba chiar se pot confrunta cu perspectiva raționalizării energiei, potrivit Bloomberg.

Prețurile gazelor europene au crescut cu până la 17% în urma anunțului. „Acesta este un punct de cotitură care a fost accelerat de Rusia astăzi”, a declarat Piotr Naimski, oficial polonez pentru infrastructură energetică strategică.

Sursa: Eurostat, U.S. Energy Information Administration, Ministerul Austriac pentru Protecția Climei.
Datele pentru 2020 nu sunt disponibile pentru Regatul Unit și Bosnia-Herțegovina, sunt afișate datele din 2019. Norvegia a importat 10 milioane de metri cubi de gaz din Rusia în 2020, dar nu depinde de importurile rusești.

Accentul se îndreaptă acum către alte capitale europene, în special Germania, care este puternic dependentă de gazul rusesc. Nu a existat o reacție imediată de la Berlin.

„Orice cumpărător care respinge noua metodă de plată riscă foarte mult ca livrările să fie întrerupte”, a declarat Katja Yafimava, cercetător senior la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, pentru sursa citată.

La Roma, guvernul monitorizează situația, iar îngrijorarea este că ceea ce se întâmplă cu Polonia și Bulgaria  s-ar putea întâmpla și în altă parte. Deocamdată, nu există riscuri imediate ca importurile de gaze rusești să fie stopate în Italia, a spus o persoană apropiată situației. Italia este, de asemenea, un importator major de gaz rusesc, deși ia măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea.

„Decizia Rusiei de a opri livrările de gaz către Polonia și Bulgaria reprezintă un punct de cotitură istoric în relația energetică bilaterală și ar putea reprezenta o previziune a unor mișcări similare care vor avea loc față de alte țări europene în următoarele săptămâni”, a declarat Simone Tagliapietra, un cercetător la Bruegel. „Guvernele europene trebuie acum să implementeze toate măsurile de urgență pe care le au la dispoziție, atât pe partea cererii, cât și a ofertei, pentru a asigura securitatea aprovizionării.”

Metode de plată

Primele plăți în ruble sunt scadente la sfârșitul lunii aprilie și mai, deși programele individuale de plată ale companiilor nu au fost dezvăluite. Postul de știri polonez Onet.pl a anunțat marți că termenul limită pentru principala companie de gaze din Polonia, PGNiG, este vineri, însă Gazprom a declarat marți că polonezii datorează banii “imediat”

Alte companii au mai mult timp, iar guvernele și liderii europeni încă încearcă să-și dea seama cum să răspundă eficient în fața crizei. UE a sugerat săptămâna trecută ca business-urile să continue să plătească în valută “străină” și să caute posibile scutiri de direcțiile de la Moscova.

Moscova cere companiilor să înființeze două conturi, unul în valută străină și unul în ruble, la Gazprombank. Banca rusă va converti plățile din valută străină în ruble înainte de a transfera plata către Gazprom.

Polonia spune că este pe deplin pregătită pentru o întrerupere a aprovizionării cu energie și a prezentat, chiar înainte de război, planuri de a rezista fără gaz rusesc. Contractul pe termen lung al țării cu Rusia expiră la sfârșitul acestui an, iar guvernul a spus în repetate rânduri că nu intenționează să-l prelungească. Guvernul a declarat marți că are un stoc de gaze suficient. Clienții nu vor fi afectați, iar guvernul intenționează să continue să completeze spațiul de stocare până la 90%.

Bulgaria a luat, de asemenea, măsuri pentru a-și reduce dependența, deși este încă foarte legată de Rusia. Totuși, impactul imediat va fi temperat de sezonul de vară. În prezent, Bulgaria primește din Rusia 90% din necesarul său de gaze, dar în urmă cu o săptămână a anunțat că va renunța complet la acestea până la sfârșitul anului, prin conectarea la Grecia și încheierea unui contract de furnizare cu Azerbaidjan.