Ministrul român al Sănătății, Alexandru Rogobete, a discutat vineri cu omologul său de la Chișinău, Emil Ceban, despre organizarea serviciilor medicale, capacitatea instituțiilor de a susține schimbări structurale și modul în care proiectele publice trebuie concepute astfel încât să producă efecte vizibile în funcționarea sistemului.
Discuțiile au vizat schimbul de experiență legat de practicile care funcționează deja și de zonele unde sunt necesare corecții, de la fluxurile din spitale și ambulatorii până la utilizarea mai riguroasă a datelor în procesul decizional.
În cadrul vizitei oficiale, delegația română a ajuns și la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din Chișinău, unde, în ultimii ani, au fost realizate investiții importante în infrastructură și echipamente. Ministrul român a discutat direct cu personalul medical despre modul în care aceste investiții se reflectă în activitatea de zi cu zi, despre provocările operaționale și despre posibile îmbunătățiri din perspectiva pacientului. Potrivit acestuia, cooperarea dintre cele două țări va viza în perioada următoare dezvoltarea ambulatoriului de specialitate și întărirea mecanismelor de screening și prevenție, considerate esențiale pentru un sistem modern, orientat către diagnostic precoce și reducerea presiunii asupra spitalelor.
Cei doi miniștri au convenit, totodată, reluarea și resemnarea Memorandumului de cooperare dintre cele două ministere ale sănătății, într-o formulă actualizată, care să pună accent pe direcții concrete și ușor de aplicat.
„Ne vom concentra pe următoarele axe prioritare: resursa umană din sănătate, prin dezvoltarea schimburilor de experienţă, a programelor comune de formare şi a mobilităţii profesionale; industria farmaceutică şi accesul la medicamente critice, inclusiv stabilitatea lanţurilor de aprovizionare şi potenţialul de cooperare în zona de producţie şi distribuţie; digitalizarea sistemelor de sănătate şi securitatea cibernetică, cu accent pe protejarea datelor medicale şi funcţionarea sigură a infrastructurilor informatice; medicina de urgenţă, prin schimb de bune practici în organizarea serviciilor de urgenţă, intervenţie rapidă şi management al situaţiilor critice; dar şi siguranţa transfuzională, ca element esenţial pentru calitatea actului medical şi protecţia pacienţilor”, a precizat Rogobete.
Totodată, un capitol distinct al discuţiilor a vizat resursa umană din sănătate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.