România anticipează pentru 2026 un necesar brut de finanțare situat între 275 și 285 miliarde de lei, în creștere față de acest an, însă Ministerul Finanțelor își propune să limiteze presiunea asupra costurilor printr-o serie de instrumente de gestionare a datoriei, a declarat șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu acordat Reuters.
Deși deficitul bugetar ar urma să scadă semnificativ – la 6%-6,5% din PIB, de la o estimare de 8,4% în 2025 și peste 9% în 2024 –, volumul datoriilor care trebuie refinanțate anul viitor va crește puternic, ajungând la peste 150 miliarde de lei, față de aproape 100 miliarde anul acesta.
Pentru a reduce presiunea asupra emisiunilor brute din 2026, România a început deja prefinanțarea necesarului de la începutul anului viitor și a folosit instrumente de debt management, precum operațiunile de schimb și licitațiile de răscumpărare de euroobligațiuni. În paralel, ținta de finanțare pentru 2025 a fost majorată cu 10 miliarde de lei, la 269 miliarde, tocmai pentru a diminua riscurile de refinanțare din 2026.
Euroobligațiuni mai puține în 2026
Un element esențial al strategiei îl reprezintă reducerea emisiunilor brute de euroobligațiuni la 10 miliarde de euro, de la aproximativ 16 miliarde emise în 2025 – un nivel care a poziționat România printre cei mai activi emitenți din piețele emergente.
Statul a reușit, de asemenea, să diminueze plățile aferente datoriei externe din 2026 la 3,5 miliarde de euro, după operațiunile de schimb realizate pe titlurile cu scadență în octombrie (față de 4,25 miliarde, estimarea inițială).
Diversificarea surselor de finanțare
Pentru anul viitor, România mizează pe un mix amplu de finanțări non-piață și alternative pentru reducerea presiunii asupra costurilor:
- 6 miliarde de euro din fonduri europene aferente PNRR
- accesarea mecanismului european de finanțare a apărării SAFE
- 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale (BM, BERD)
- 3 miliarde de euro în plasamente private, în principal sub formă de împrumuturi – asupra cărora există deja discuții avansate
Potrivit lui Nanu, această diversificare va contribui la menținerea emisiunilor brute „la un nivel similar celor din 2025”, în ciuda vârfului de refinanțare.
Riscuri și incertitudini: bugetul pentru 2026
Adoptarea bugetului pentru anul viitor rămâne o variabilă importantă. O eventuală întârziere ar putea afecta timingul primelor operațiuni de finanțare din 2026:
„Plasamentele private programate pentru ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni depind de adoptarea bugetului, care ar putea fi împinsă în ianuarie”, a explicat Nanu.
Guvernul a început deja să crească unele taxe și să reducă cheltuielile, însă o parte dintre măsurile structurale necesare consolidării fiscale sunt încă în dezbatere.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.