Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene este sărbătorită anual pe 20 iulie, odată cu sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al aviatorilor, conform calendarului ortodox.
Aviația militară română a luat naștere în 1910, când primul avion, proiectat de Aurel Vlaicu și realizat de Arsenalul Armatei, a zburat pentru prima dată la 17 iunie. În 1911, au fost brevetați primii ofițeri piloți, iar în 1912 s-a deschis prima școală de zbor. Prima lege de organizare a aeronauticii a apărut în 1913.
În 1915, a fost înființat Corpul de Aviație, iar în 1917 Direcția Aeronauticii din Marele Cartier General român. Tot în 1915, a apărut insigna de aviator român.
Aeronautica română a jucat un rol important în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz din 1917, îndeplinind misiuni de informații, atac, vânătoare și apărare antiaeriană.
În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945), aviația și artileria antiaeriană române au fost implicate în toate campaniile armatei române.
După 1950, aviația militară română a fost redenumită Forțele Aeriene Militare și a trecut printr-un proces de modernizare, introducând avioane cu reacție, elicoptere, stații de radiolocație și rachete sol-aer.
Un moment important a fost participarea cosmonautului român Dumitru Prunariu la misiunea Soiuz-40 în mai 1981. În 1990, a fost înființat Muzeul Aviației, actualul Muzeu Național al Aviației Române.
Începând cu 2005, Forțele Aeriene Române au participat la diverse misiuni internaționale, inclusiv în Bosnia, Afganistan și Țările Baltice.
La 20 iulie 2023, la Monumentul Eroilor Aerului din Piața Aviatorilor din București a avut loc o ceremonie militară și religioasă cu depuneri de coroane de flori în memoria eroilor aviatori. Evenimentul a inclus evoluții aeriene ale aeronavelor militare F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, IAR-330 și IAR-99, precum și ale altor aeronave și elicoptere din diverse structuri ale forțelor de ordine și apărare.