România rămâne una dintre cele mai ieftine piețe ale muncii din Uniunea Europeană, chiar dacă diferența față de media europeană s-a redus pe fondul creșterii costurilor salariale. Costul mediu al unei ore de muncă a ajuns la 13,6 euro pentru angajatorii români, față de 34,9 euro la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat.
Singura țară din UE în care costul mediu al muncii este mai redus decât în România este Bulgaria, cu aproximativ 12 euro pe oră.
Diferența față de media europeană rămâne astfel considerabilă. Pentru angajatori, costul unei ore de muncă în România este cu peste 21 de euro mai mic decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene.
În spatele acestei diferențe se află însă o piață a muncii în care presiunile salariale sunt tot mai vizibile, iar așteptările angajaților și ofertele companiilor nu se întâlnesc întotdeauna.
Angajații cer, în medie, cu aproape 30% mai mult
Decalajul dintre ceea ce își doresc candidații și ceea ce sunt dispuse companiile să ofere este evidențiat de Barometrul Salariilor din România 2026, realizat de International Work Finder.
Potrivit datelor citate de TVR Info, un candidat solicită în medie un salariu de 7.000 de lei net pe lună, în timp ce angajatorii oferă aproximativ 5.400 de lei.
Diferența ajunge astfel la aproape 30%, ceea ce indică o presiune importantă asupra companiilor pentru creșterea ofertelor salariale, dar și un decalaj între așteptările celor care își caută un loc de muncă și bugetele disponibile pentru recrutare.
Diferențele sunt și mai mari în anumite sectoare. În ingineria energetică, decalajul dintre salariile solicitate și cele oferite ajunge la 42%. În sectorul bancar și în cel imobiliar, diferența este de aproximativ 40%.
IT-ul și medicina, în partea superioară a clasamentului
Nivelul salariilor diferă puternic în funcție de domeniul de activitate.
Potrivit Barometrului Salariilor, IT-ul are o mediană salarială netă de 11.750 de lei pe lună, în timp ce în retail mediana ajunge la 4.700 de lei.
Și poziția ocupată în companie influențează semnificativ veniturile. Cea mai bine plătită poziție dintre cele analizate este cea de director medical, cu un venit mediu de aproximativ 28.000 de lei net pe lună.
Diferențele arată cât de fragmentată este piața muncii din România. Costul mediu al muncii la nivel național oferă o imagine de ansamblu, însă veniturile efective pot varia foarte mult în funcție de industrie, calificare, poziție și nivelul de responsabilitate.
Bucureștiul, cu aproape 3.000 de lei peste Hunedoara
Locul în care lucrează angajatul reprezintă un alt factor important în nivelul veniturilor.
Bucureștiul se află în partea superioară a clasamentului, cu un salariu mediu net de 7.073 de lei. Capitala este urmată de Cluj, cu 6.633 de lei, și Timiș, cu 6.192 de lei.
La polul opus se află județe în care nivelul mediu al veniturilor este semnificativ mai redus. În Hunedoara, salariul mediu net este de 4.108 lei.
Diferența dintre București și Hunedoara ajunge astfel la aproape 3.000 de lei pe lună, ceea ce evidențiază discrepanțele regionale importante de pe piața muncii.
Concentrarea activităților economice cu valoare adăugată ridicată în marile centre urbane contribuie la diferențele dintre salariile regionale, în timp ce structura economică a județelor influențează oportunitățile disponibile pentru angajați.
Salariile au crescut, dar puterea de cumpărare a scăzut
Creșterea salariilor nominale nu a fost suficientă pentru a compensa integral majorarea prețurilor.
Datele INS arată că, în iulie 2026, câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.820 de lei, cu 5,5% mai mult decât în aceeași lună a anului anterior.
În termeni reali însă, puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut cu 2,5%. Cu alte cuvinte, deși angajații au primit mai mulți bani în valoare nominală, creșterea prețurilor a făcut ca acești bani să cumpere mai puține bunuri și servicii decât în urmă cu un an.
Situația creează o presiune suplimentară asupra pieței muncii. Angajații își ajustează așteptările salariale pentru a ține pasul cu costul vieții, în timp ce companiile trebuie să țină cont de costurile totale ale forței de muncă și de competitivitatea propriilor afaceri.
România rămâne astfel o piață a muncii cu un cost semnificativ mai redus decât media Uniunii Europene, însă diferențele dintre salariile oferite și cele solicitate, precum și discrepanțele dintre domenii și regiuni, rămân importante. În același timp, evoluția puterii de cumpărare arată că majorarea salariilor nominale nu se traduce automat într-o îmbunătățire a nivelului de trai.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
