ANAF lansează campania de informare “Acceptă plata cu cardul”. Primii avantajați de plata cu cardul sunt consumatorii, apoi vânzătorii și abia apoi statul, prin reducerea evaziunii şi fraudei fiscale.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este susținută în această campanie de Asociația de Plăți Electronice din România (APERO) și Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Legea 370/2022 este cea care prevede că de la începutul acestui an este obligatoriu ca orice afacere care are încasări în numerar anuale de peste 50.000 lei pe an să dețină POS. Iar amenzile pentru neconformare sunt destul de mari, între 20.000 și 50.000 lei.
Lucian Ovidiu Heiuș, Preşedinte ANAF spune că primii avantajați de plata cu cardul sunt consumatorii, pentru ușurința plăților, apoi vânzătorii care își pot crește astfel volumul vânzărilor și abia apoi statul, prin reducerea evaziunii şi fraudei fiscale.
“O să vedeţi, probabil, că vor exista şi reacţii adverse la această campanie. Există deja în spaţiul virtual, cel puţin, adepţi ai teoriilor conspiraţioniste care spun că, dacă plăteşti cu cardul, guvernele mondiale vor să te controleze. Este o prostie incredibilă. Toţi vrem să fim la nivelul ţărilor dezvoltate, din punct de vedere al mecanismelor pe care le aplică acestea, unde cash-ul aproape că nu mai circulă. Ne ajută şi pe noi, ANAF, ca toate plăţile să fie făcute prin instrumente moderne, ca să fie redusă evaziunea fiscală şi frauda fiscală.
„Acceptarea plății cu cardul face parte din procesul de modernizare și digitalizare a economiei românești și credem că este nevoie de un efort susținut al autorităților, împreună cu asociațiile de profil și organizațiile patronale, de a comunica beneficiile acestui tip de plată înainte de a verifica nivelul de conformare. De informarea corectă a contribuabilului depinde succesul implementării prevederilor legale”, susține Președintele ANAF.
Campania de informare aduce în atenția colectivă avantajele plăților digitale. „Acceptarea plății cu cardul este o necesitate la ora actuală pentru firmele care vor să se dezvolte și să răspundă cererii în creștere din partea clienților de a plăti prin metode digitale. Reducerea costurilor cu administrarea numerarului, transferul banilor în timp real, plata cu cardul direct pe factura digitală sunt beneficii reale și imediate pentru comercianții și furnizorii de servicii care adoptă mijloace moderne de plată. În plus, costurile acceptării plăților digitale sunt aproape nule, având în vedere apariția tehnologiei care permite transformarea telefoanelor mobile și a tabletelor în terminale de plată,” a declarat Răzvan Faer, președintele APERO.
18 terminale la mia de locuitori față de 36, cât este media europeană
Conform datelor BNR, numărul de terminale de plată (POS) se situa la peste 332.000 la mijlocul anului trecut, în creștere cu 22% față de perioada similară a anului precedent, iar numărul de carduri în circulație era de 20,2 milioane. România are aproape 18 terminale la mia de locuitori față de media europeană de 36 de terminale, conform datelor BCE, prin urmare are nevoie să dezvolte în continuare infrastructura de plăți electronice.
Conform raportului european privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) din 2022, în România, “ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17%) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale”.
„Plățile digitale oferă oportunități de creștere a veniturilor pentru IMM-uri și mai multe opțiuni pentru clienții lor, în magazine și în mediul online. Datele noastre arată că antreprenorii văd transformarea digitală ca o necesitate și solicită acordarea de deduceri fiscale pentru cheltuielile aferente acesteia sau finanțarea de cursuri de perfecționare în acest domeniu pentru angajați. Prin urmare, prioritatea noastră trebuie să fie reprezentată de educarea mediului de afaceri, a angajaților în general, a spațiului public în domeniul digitalizării”, a declarat Florin Jianu, președinte CNIPMMR.
