România va găzdui în 2034 titlul de Capitală Europeană a Culturii, după ce Comisia Europeană a anunțat calendarul pentru viitoarea competiție. Primele candidaturi ale orașelor interesate sunt așteptate în toamna anului 2028, iar orașele finaliste ar urma să fie cunoscute în 2029.
Pentru România, desemnarea reprezintă o nouă oportunitate de a transforma cultura într-un instrument de soft power, după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Cele două orașe au demonstrat că titlul poate genera efecte care depășesc programul cultural al unui singur an, de la investiții și infrastructură până la noi rețele europene și proiecte care continuă după încheierea evenimentelor.
Experiențele Sibiu și Timișoara
România are deja o experiență importantă în competiția pentru titlul european. Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, alături de Luxemburg, în timp ce Timișoara a deținut titlul în 2023, împreună cu Veszprém, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia.
Potrivit Ministerului Culturii, aceste proiecte au lăsat în urmă infrastructură culturală, rețele europene, inițiative noi și specialiști care au acumulat experiență în dezvoltarea unor programe culturale la scară europeană.
Pentru competiția din 2034, însă, regulile și filosofia programului se schimbă.
Noul cadru propus de Comisia Europeană pune mai mult accent pe ceea ce rămâne după anul în care un oraș deține efectiv titlul. Astfel, Capitala Europeană a Culturii nu mai este concepută doar ca un eveniment concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, ale cărui rezultate vor fi evaluate și ulterior.
De respectarea angajamentelor asumate va depinde inclusiv acordarea Premiului „Melina Mercouri”, denumit după ministrul grec al Culturii care a propus înființarea programului în 1985.
Candidaturile vor fi mai flexibile
Una dintre modificările importante vizează procesul de selecție. Criteriile de candidatură vor fi simplificate, numărul seturilor de criterii urmând să fie redus de la șase la patru.
În același timp, orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv în formule transfrontaliere. Noul cadru acordă o importanță mai mare și implicării tinerilor și a societății civile.
Ministerul Culturii analizează, de asemenea, posibilitatea ca o parte dintre proiectele dezvoltate în timpul competiției să fie puse în practică și după încheierea acesteia, în special în cazul orașelor finaliste.
Ideea pornește de la experiența Cluj-Napoca, unde unele proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să fie implementate și după terminarea competiției.
Strategia Națională a Culturii, legată de competiția pentru 2034
Pregătirea pentru competiția din 2034 ar urma să fie corelată cu Strategia Națională a Culturii 2027-2034.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul Culturii, Demeter András István.
Pentru orașele românești interesate, competiția nu va însemna astfel doar pregătirea unui program cultural pentru 2034. Miza este dezvoltarea unor proiecte și politici culturale care să poată produce efecte pe termen lung, inclusiv în infrastructură, participare civică și cooperare europeană.
În acest context, titlul de Capitală Europeană a Culturii poate deveni un instrument important de promovare internațională pentru orașul câștigător și, implicit, pentru România.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.