FacebookTwitterLinkedIn

România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, iar densitatea de autostrăzi a țării este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafață.

Există oportunități substanțiale de îmbunătățire a situației, prin programul PNRR și alte fonduri disponibile, însă pericolul constă în gradul redus de absorbție al acestor fonduri.

După cum a explicat Filip Negreanu-Arboreanu, directorul adjunct de cabinet al Adinei Vălean, Comisarul European pentru Transporturi, ar fi disponibile 9,7 miliarde de euro pentru infrastructura transporturilor, prin PNRR. Acestora li se adaugă fonduri din Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

„Ne aflăm la începutul unei noi perioade de finanțare, cadrul 2021-2026, în care avem o serie de oportunități evidente. În PNRR avem 9,7 miliarde euro dedicate transporturilor, din care 3,9 miliarde euro pentru cel feroviar și 3,4 euro pentru cel rutier, pe lângă cele 600 de milioane euro pentru cele două tronsoane de metrou din Cluj Napoca și București și aproape 600 de millioane euro dedicate transportului în comun sustenabil”, a explicat Arboreanu în cadrul unei întâlniri cu presa.

Acestor fonduri li se adaugă și cele din Mecanismul pentru Interconectarea Europei, unde peste 700 milioane de euro sunt garantate Romaniei, în bugetul până în 2024. „Dacă acești bani nu sunt atribuiți în intervalul menționat, vom intra în competiție cu celelalte state din politica de coeziune. În mod evident, pentru infrastructura rutieră, cea mai bună modalitate de finanțare rămân fondurile de coeziune, unde, conform negocierilor, avem între 1,5 și 2 miliarde euro pentru transporturi, dar, din păcate, în jur de 1 miliard euro va fi probabil alocat finanțării proiectelor întârziate”, a mai precizat el.

În total, potrivit lui Filip Negreanu-Arboreanu, România ar avea la dispoziție aproximativ 12 miliarde de euro pentru transporturi, suma reprezentând dublul fondurilor disponibile în cadrul financiar anterior. Marele câștigător al acestor finanțări este infrastructura feroviară, care nu a mai beneficiat până acum de un astfel de volum investițional.

Riscul absorbției reduse

În trecut, întârzierile în dezvoltarea proiectelor de infrastructură au apărut din cauza capacității administrative reduse, a procedurilor lungi, a contestațiilor depuse în urma licitațiilor și, uneori, din cauza schimbării priorităților investiționale ale României. Din experiența anilor trecuți, când România a atras sume mult mai mici decât ar fi trebuit, există același risc și în prezent, când investițiile și reformele trebuie realizate până în 2026.

În cazul României, este vorba de proiecte în valoare de peste 400 milioane de euro care nu s-au realizat, așa încât Comisia Europeană a decis înființarea unui task force dedicat României și Bulgariei. Acest grup va sprijini eforturile celor două state de a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene destinate infrastructurii. Până acum, au avut loc peste 15 întâlniri la nivelul Comisiei Europene pentru task force-ul destinat României și Bulgariei, în care au fost oferite soluții pentru îmbunătățirea proiectelor propuse pentru infrastructură.

Potrivit lui Filip Negreanu-Arboreanu, în trecut s-a mai creat un astfel de task force pentru Polonia, care a reușit să ajungă cu modernizarea infrastructurii feroviare de la un grad de 30% absorbție a fondurilor, la aproape 100%.

În plus, recent, Comisia Europeană a propus un nou regulament privind infrastructura de transport. Una dintre modificările cu impact pentru România este crearea unui coridor Nord-Sud, care va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee. „Avem o serie de proiecte importante în discuție, precum o rețea de mare viteză în transportul feroviar, care să lege Budapesta de București și apoi de Constanța, precum și propuneri pentru rezolvarea trecerilor munților în domeniul rutier, care se oglindesc și în cel feroviar, cum ar fi tunelul de pe Valea Prahovei și trecerea dinspre Banat spre Craiova”, a mai precizat Filip Negreanu-Arboreanu.