La finele anului trecut, lungimea drumurilor publice din România totaliza 86.199 km, din care 17.530 km (20,3%) drumuri naţionale, 35.096 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.573 km (39,0%) drumuri comunale, se precizează într-un studiu elaborat de Institutul Național de Statistică (INS).
Din totalul drumurilor naționale, doar 5,3% sunt autostrăzi: “Din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,4%) erau drumuri europene, 931 km (5,3%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 1.978 km (11,3%) erau drumuri cu 4 benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 36 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi”, se spune în raport.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 31,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 40,6% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
În ceea ce privește infrastructura căilor ferate, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma, la finalul lui 2021, 10.764 km, din care 10.626 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu era de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,4‰), regiunea Vest (58,8‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,6‰).
Potrivit Oficiului European de Statistică, campionii europeni la autostrăzi sunt spaniolii, cu 15.444 de kilometri, urmați de germani, cu 12.996 kilometri, și francezi, cu 11.621 kilometri. Din rândul statelor central și est-europene, Polonia a investit mai mult în infrastructura rutieră, ajungând să aibă 4.665 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres operaționale.