FacebookTwitterLinkedIn

În 2022, România a trimis Comisiei Europene două cereri de plată din PNRR, prima, în valoare de 2,6 miliarde de euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi, fără prefinanţare), a fost autorizată la 22 octombrie.

Până în prezent, țara noastră a primit 6,3 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce Comisia Europeană a efectuat în octombrie 2022 plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de ţara noastră, la care se adaugă două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022, notează Agerpres.

Prima cerere de plată, transmisă la 31 mai 2022, a cuprins cele 21 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului IV din 2021. Odată cu transmiterea cererii de plată, au fost transmise Comisiei toate documentele justificative privind îndeplinirea satisfăcătoare a ţintelor şi jaloanelor, aceasta fiind o condiţie obligatorie. În total au fost încărcate în sistemul electronic al Comisiei 180 de documente justificative aferente jaloanelor/ţintelor incluse.

România se află printre primele 10 state care au depus cererea de plată nr. 1 la Comisia Europeană, în condiţiile în care Planul său Naţional de Redresare şi Rezilienţă are o construcţie complexă, cu peste 500 de jaloane şi ţinte, faţă de doar 10-20, cât şi-au stabilit alte state membre. Practic, România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.

În plus, se discută despre ajustarea PNRR şi despre introducerea unui nou capitol REPowerEU, prin care se urmăreşte asigurarea independenţei energetice a României prin utilizarea energiei produsă din surse regenerabile. Potrivit cheii de alocare, România va primi un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 1,39 miliarde euro pentru acest capitol.

În acest sens, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene împreună cu Ministerul Energiei au demarat procesul de elaborare a capitolului REPowerEU. Totodată, pentru dezvoltarea acestui capitol, cu scopul asigurării transparenţei, se vor organiza consultări cu actorii relevanţi. Reformele şi investiţiile care vor fi incluse în noul capitol vor avea ca termen de finalizare anul 2026.

Cea de-a doua cerere de plată din PNRR a fost transmisă Comisiei pe 15 decembrie 2022. Această tranşă este de aproape 3,228 miliarde de euro, din care peste 2,147 miliarde de euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1,080 miliarde de euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Depunerea ei a fost condiţionată de îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, prin care să fie reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental.

În urma scăderii sumei aferente prefinanţării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranşa aferentă cererii de plată numărul 2 are de fapt o valoare de peste 2,808 miliarde de euro, din care 1,868 miliarde de euro sprijin financiar nerambursabil şi 939,772 milioane de euro – sprijin sub formă de împrumut.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului viitor şi va fi însoţită de documentaţia privind îndeplinirea a 55 de ţinte şi jaloane aferente ultimelor două trimestre din 2022.

De la startul implementării PNRR şi până la finalul anului 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane. PNRR reprezintă documentul strategic al României ce fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii pentru aplicarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) la nivel naţional.