FacebookTwitterLinkedIn

Rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu

Criza profundă de forță de muncă pe care o traversează România, generată de o criză demografică, se reflectă și asupra sectorului industrial. În următorii zece ani, ar fi nevoie de 600.000 de ingineri din diverse domenii pe piața locală, potrivit rectorului Universității Politehnica din București (UPB) Mihnea Costoiu. Atât de mare este cererea de ingineri, încât 80% dintre absolvenții Universității Politehnica din București lucrează înainte de terminarea studiilor.

“În acești ani, suntem constant și continuu în dialog cu companiile private, care ne solicită insistent ingineri. România a pierdut peste 200.000 de ingineri după 1989, iar exodul continuă, chiar dacă nu în același ritm, în special a celor care absolvă cu note foarte mari. Pe de altă parte, numărul total al absolvenților de inginerie din acest an, din România, este cu 35% mai mic comparativ cu necesarul pieței, în timp ce la UPB reușim să acoperim doar 60% dintre solicitările de HR ale companiilor. Toate industriile care au legătură cu ingineria trag un semnal de alarmă cu privire la lipsa de specialiști”, explică Mihnea Costoiu, rector UPB. 

El a precizat că, din cei peste 30.000 de studenți ai UPB, în jur de 4.000 vor absolvi în acest an programele de licență ale celor 15 facultăți din cadrul UPB, iar peste 40% sunt fete. “Suntem singura universitate tehnică din Europa care are atât de multe fete în toate domeniile ingineriei, un procent spectaculos”, a adăugat el. Totodată, din totalul studenților, în jur de 5-10% sunt străini, veniți din peste 40 de țări, inclusiv din Australia și Statele Unite.

Angajare la companii multinaționale

Rata de angajare în rândul studenților UPB a crescut substanțial după modificarea planurilor de învățământ, când a fost introdusă, acum mai bine de 10 ani, practica obligatorie la finalul anului III, cu o durată de 360 ore. Astfel, aproximativ 60% dintre studenții UPB lucrează în domeniul ingineriei pe care îl studiază și aproximativ 20% lucrează în alt domeniu al ingineriei, față de cel studiat, înainte de finalizarea studiilor. 

Circa 30% dintre studenți și-au găsit locul de muncă la partenerii din mediul economic unde au făcut stagiul de practică. Principalele companii angajatoare diferă de la o facultate la alta, dar printre ele se numără multinaționale precum Siemens, Google, Ericsson, ABB, Deloitte, Engie, Honeywell, Microsoft, IBM, NXP, Bosch, Continental și multe altele. 

Salariul mediu al unui inginer debutant este de aproximativ 800 de euro net / lună și poate ajunge până la 2.000 – 3.000 euro/lună după primii ani de muncă. 

UPB generează cel mai mare număr de ingineri din România – aproximativ 6.000 de absolvenți anual (licență și master), respectiv 19% din totalul absolvenților la nivel național în domeniile tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și inginerie, prelucrare și construcții. Restul facultăților din țară generează împreună în jur de 8.000 de absolvenți anual, dar tot nu este suficient pentru a acoperi necesarul de pe piața muncii.

Mihnea Costoiu a mai precizat că statul român continuă să investească major în alte domenii decât ingineria sau medicina, iar oferta educațională a acestora este sub 30%, spre deosebire de alte zone în care angajabilitatea este scăzută. 

“Guvernul a aprobat un plan pentru microelectronică, prin PNRR, de 500 de milioane de euro, care presupune 10.000 -12.000 de locuri de muncă pe care nu le putem acoperi în acest moment. Ne pregătim să inaugurăm și Simulatorul pentru noile reactoare nucleare, care presupune alte mii de locuri de muncă, pe care iar nu le avem”, a precizat el, adăugând că, astăzi, ingineria are cele mai multe oportunități de dezvoltare în România.

Stagiile de practică – rampe de lansare pentru angajare

UPB este singura universitate din România care a lansat acum 6 ani o agenție de plasare a forței de muncă – POLIJobs. Aproximativ 25.000 de oferte de locuri de muncă au ajuns în anul universitar 2021 – 2022 la studenții UPB, prin proiectele și parteneriatele dezvoltate cu diferite companii, universitatea având o rată de angajare de peste 91% după primul an de absolvire. În jur de 30% dintre studenții care fac practică la companii ajung apoi să se angajeze la acestea. 

Referindu-se la parteneriatul cu mediul economic, prof.univ.dr.ing. Horia Necula, Prorectorul UPB, a declarat că există programe de burse private pentru studenți, programe în care specialiști din mediul economic susțin activități didactice și se implică în dezvoltarea de noi laboratoare, construite de la zero.

“Numai în ultimul an am inaugurat 3 astfel de laboratoare: pentru industria 4.0, pentru automatizări și pentru sursele regenerabile de energie”, a precizat Horia Necula, adăugând că printre principalele industrii interesate de studenții UPB sunt IT, telecomunicaţii, transporturi, energetică, precum și inginerie medicală. 

Cercetarea în parteneriat cu diferite companii, valorificarea cercetării în scopul dezvoltării de noi produse și servicii, inovarea și crearea de start-up-uri în care studenții devin un factor activ, reprezintă o altă direcție strategică a UPB. 

„Viitorul este al tehnologiei, iar la UPB avem peste 80 de laboratoare și 68 de centre de cercetare cu tehnologie de ultimă generație, în care s-au investit peste 100 de milioane de euro în ultimii 5 ani. Colegii noștri folosesc zilnic aceste dotări, iar dovada cea mai expresivă a activității lor stă în cele peste 110 brevete depuse de universitate la OSIM.”, arată și prof.univ.dr.ing. Cristian Doicin, Decanul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică. 

Unul dintre obiectivele vitale pentru UPB este legat de atragerea viitorilor studenți. Cei mai mulți absolvenți de licență din promoția acestui an provin din București, Ilfov, Prahova, Argeș, Constanța, Buzău și Dâmbovița. Pentru admiterea din acest an se estimează peste 5.000 de înscrieri la programele de studii de licență. 

Universitatea POLITEHNICA din București are aproximativ 30.000 de studenți înscriși anual la toate ciclurile de învățământ, 15 facultăți și peste 1.800 de cadre didactice și cercetători.