S-ar putea ca în cazul acestei femei să se fi produs o eroare la testare sau ea să aibă un sistem imunitar foarte slab, incapabil să genereze imunitate. Însă o astfel de situație nu poate să fie o eroare pentru că Japonia a raportat al doilea caz de reinfectare, potrivit NHK World-Japan. Este vorba de un bărbat în jurul vârstei de 70, care a fost testat pozitiv prima dată, pe 14 februarie, în timpul unei croaziere pe vasul Diamond Princess. Pe 13 martie, s-a simțit rău și a mers la spital. Următoare zi, a primit confirmarea că a contractat din nou virusul.
Într-un articol din 26 februarie, Caixin, o publicație din Beijing, a scris că 14% din pacienții recuperați din provincia Guangdong, au fost retestați pozitiv.
China Global Television Network (CGTN) avertizează asupra următoarelor posibilități de reinfectare.
În primul rând, oamenii de știință trebuie să știe dacă rezultatele testelor sunt, într-adevăr, exacte. Chiar dacă un test a fost efectuat în mod corespunzător, putem primi un rezultat pozitiv, fără să avem o infecție. Și invers la fel de valabil. De aceea, un doctor ar trebui să ne testeze de mai multe ori ca să fie sigur de rezultat.
În al doilea rând, medicii și oamenii de știință trebuie să se asigure dacă nu cumva în cazul pacienților care s-au reinfectat, e vorba de o infecție care a durat mai mult timp.
În al treilea rând, cantitatea de imunitate pe care corpurile noastre o dezvoltă după expunerea la orice virus, nu depinde doar de virusul în sine, ci mai ales de sistemul imunitar în ansamblu și de reacția lui. Când sistemul imunitar întâlnește un virus pentru prima dată, este foarte posibil să nu fie pregătit să apere organismul. Cu toate acestea, expunerea la virus, fie prin vaccin, fie prin infectare, poate antrena sistemul imunitar. Dacă este suficient de puternic, sistemul imunitar poate lupta mai bine când virusul apare din nou. S-ar putea ca situațiile de reinfectare să fie exemple de persoane cu sisteme imunitare mai slabe?
Sau aceste cazuri indică faptul că sistemul nostru imunitar poate să nu fie capabil să lupte împotriva noului Coronavirus? Într-un articol publicat în ianuarie 2020 în publicația Journal of Medical Virology, se arată că răspunsul imunitar la un virus poate fi diferit de reacția la un alt virus, chiar dacă ambele sunt tipuri diferite de corovirusuri. Deși organismul își poate aminti de virus, în timp imunitatea scade și apare posibilitatea de reinfectare. Întrebarea este cât timp sistemul imunitar ține minte noul Coronavirus.
Pentru asta, trebuie să apelăm la studiile deja existente despre alte tipuri de Coronavirusuri, nefiind încă suficiente despre noul COVID-19. Cel mai asemănător este virusiul SARS, care a provocat epidemia din 2002-2003.
Potrivit unui studiu din 2007 realizat de National Institutes of Health anticorpii specifici SARS au rămas la același nivel în sângele pacientului timp de aproximativ doi ani. Apoi, în al treilea an după infecție, nivelul anticorpilor a avut tendința de a scădea rapid. Acest lucru sugerează că imunitatea la virusul SARS poate acționa timp de doi până la trei ani, fiind posibilă reinfectarea după trei ani.
Faptul că nu se știe încă exact cum funcționează imunitatea împotriva noului Coronavirus și cât timp după infectare este activă, dă peste cap planificarea programelor de sănătate publică. Mulți spun că o dată ce o mare parte din populație a fost infectată și a căpătat imunitate, pandemia se va reduce. „Herd immunity” („imunitatea de turmă”) apare atunci când un procentaj din populația globală devine imună la un agent patogen. Se crede că, în momentul în care 70% din populație se va fi imunizat, virusului SARS-CoV2 îi va fi destul să se mai propage. Această strategie este deja discutată în Marea Britanie.
Pentru că nu există încă un vaccin disponibil împotriva SARS-CoV2, se vorbește, de fapt, despre a le permite celor cu sisteme imunitare mai puternice să se infecteze, astfel încât să se atingă pragul de imunitate de 70% sau chiar mai mult.
În primul rând, să le permiți oamenilor să se infecteze cu un virus ce poate avea consecințe fatale, este foarte riscant. Rata de mortalitate a COVID-19 este undeva între 1% și 3.4%, nu la fel de mare ca cea a SARS, dar semnificativ mai ridicată decât cea a unei gripe de sezon.
În al doilea rând, această strategie de imunizare a populației presupune ca oamenii să nu se reinfecteze cu virusul. Însă luând în calcul cazurile din China și din Japonia menționate mai sus, apar semne de întrebare.
Nu în ultimul rând, această strategie ar contracara măsurile recomandate și puse în practică până acum, precum izolarea și distanțarea socială.
Așadar, dacă ne-am infectat și ne-am vindecat, nu înseamnă că nu trebuie să păstrăm în continuare aceleași reguli stricte privitoare la igienă, dezinfecatare și distanțare socială.
