În România, tranziția tinerilor către viața adultă rămâne o provocare majoră, iar fenomenul NEET – tinerii care nu lucrează, nu studiază și nu urmează nicio formă de pregătire profesională – afectează unu din cinci tineri. Această proporție este dublă față de media europeană, unde doar unu din 10 tineri se află în această situație. Deși rata șomajului în rândul tinerilor și numărul NEET sunt în scădere, România rămâne printre țările cu cele mai ridicate procente din Uniunea Europeană în acest domeniu.
Să ne uităm la problemă din toate unghiurile. Tinerii români pornesc în viața profesională cu un dezavantaj: experiență limitată, expunere redusă la piața muncii și o educație care, de cele mai multe ori, nu se potrivește cu cerințele economiei. Mulți dintre cei care reușesc să găsească un job o fac prin contracte temporare sau part-time, ceea ce creează instabilitate și vulnerabilitate. Sunt primii care simt șocurile economice și primii care își pierd locurile de muncă în perioadele de criză.
În plus, migrația complică și mai mult analiza. Statisticile europene nu îi includ pe cei care au plecat definitiv sau pentru perioade îndelungate. EUROSTAT ia în considerare doar rezidenții obișnuiți ai României, ceea ce înseamnă că o parte din tinerii apți de muncă se află, de fapt, în alte state membre. Chiar și așa, rata mare a NEET-ilor indică probleme structurale profunde: abandon școlar timpuriu, orientare profesională deficitară și legături prea slabe între școli, angajatori și serviciile publice de ocupare.
Uniunea Europeană a recunoscut de mult timp această provocare și pune la dispoziția statelor membre programe, finanțări și instrumente dedicate tinerilor. Cel mai important dintre ele este Garanția pentru Tineret, introdusă în 2013. Aceasta prevede că fiecare tânăr sub 30 de ani trebuie să primească, în maximum patru luni de la terminarea studiilor sau pierderea locului de muncă, o ofertă concretă: un job, un stagiu sau o oportunitate educațională. Până acum, aproape 57 de milioane de tineri europeni au beneficiat de acest program.
În România, Garanția pentru Tineret a fost susținută cu fonduri europene prin proiecte precum INTESPO, care a ajutat circa 200.000 de tineri NEET să își găsească un loc în educație sau pe piața muncii. În perioada 2021-2027, țara noastră beneficiază de 880 de milioane de euro prin programul „Educație și Ocupare”, care pune accent pe sprijin personalizat, stagii de practică, formarea competențelor și antreprenoriat. Un exemplu concret este sprijinul pentru 40.000 de elevi din învățământul profesional, care vor beneficia de ucenicii finanțate.
Pentru a îmbunătăți sistemul, România a început modernizarea serviciilor de ocupare: un program de 183 de milioane de euro va adăuga 600 de consilieri specializați și va îmbunătăți relația dintre tineri și angajatori. Acesta este un pas necesar, deoarece consilierea, mentoratul și orientarea profesională joacă un rol crucial în prevenirea situațiilor de tip NEET. Spania, de exemplu, a arătat că investițiile consistente și strategiile multianuale pot transforma politicile active de ocupare în drepturi reale garantate, cu beneficii pentru tineri, companii și economie.
Un alt aspect important, uneori ignorat, este accesul la locuințe. Pentru un tânăr care vrea să studieze sau să lucreze într-un oraș nou, costul chiriei poate deveni o barieră majoră. De aceea, UE lucrează și la soluții complementare: o strategie europeană pentru locuințe, un fond de investiții pentru locuințe sustenabile și sprijin prin Fondul Social pentru Climă. Accesul la o locuință decentă este o condiție esențială pentru mobilitatea tinerilor și, implicit, pentru reducerea numărului de NEET.
România are nevoie de o tranziție mai lină de la școală la muncă, de educație adaptată cerințelor reale ale pieței, de servicii publice de ocupare a forței de muncă moderne și de politici care să ofere tinerilor stabilitate, perspective și încredere în viitor. Fenomenul NEET nu este doar o statistică – este o pierdere de potențial, de energie și de talent. Soluțiile există. Trebuie doar aplicate consecvent. Să fie aceasta o rezoluție nu doar pentru acest an, ci și pentru anii care vin – de care să ne ținem.